Indexarea pensiilor: este sau nu procedura echitabilă?
Vladimir Oboroc, un cititor permanent al Ziarului de Gardă, a constatat o problemă serioasă, în opinia sa, legată de procedura compensării pensiilor conform nivelului inflației, utilizată în ultimii ani în R. Moldova. Vladimir Oboroc amintește că la fiecare început de an, cetățenii sunt informați cum anume vor fi indexate pensiile în contextul nivelului inflației înregistrat pe parcursul anului anterior.
„Vreau să mă ajutați. M-am adresat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dar am avut impresia că întrebarea mea a rămas neînțeleasă acolo. Vă rog să mă ajutați, ca să am o claritate în acest subiect”, ne-a scris Vladimir Oboroc.
Acesta amintește că la fiecare sfârșit de an revine în actualitate acest subiect. „Cred că este incorect să se indexeze pensia după nivelul inflației.” Cititorul ZdG precizează că nivelul inflației este calculat reieșind din evoluțiile economice ale anului trecut. Astfel, reiese o sumă exactă în lei, or, inflația este egală cu creşterea generalizată a preţurilor. Cititorul amintește că, de fapt, inflația reprezintă reducerea puterii de cumpărare a valutei naționale, adică, având o sumă de bani, atunci când nivelul inflației crește, ai posibilitatea să cumperi mai puţine lucruri/produse/medicamente decât anterior. Inflaţia reduce valoarea monedei în timp. Totodată, potrivit lui Vladimir Oboroc, în condițiile R. Moldova, inflația reprezintă o sumă concretă, care ar trebui suplimentată la toate pensiile în mod egal.
„Până acum, cei cu pensia mai mică de pensia minimă primeau în procente o sumă mai mică de suma inflației, cei cu pensia minimă primeau suma egală cu valoarea inflației, iar cei cu pensii mari primeau sume majorate ale nivelului inflației. Adică, cel sărac devenea și mai sărac, cel bogat – și mai bogat. De exemplu, dacă inflația era de 10%, cel cu 1000 de lei primea un adaos de 100 de lei, cel cu pensia (minimă) de 2000 de lei primea un adaos de 200 de lei, iar cel cu o pensie de 10 mii de lei primea un adaos de 1000 de lei. Timp de 10 ani, cel care are 1000 de lei va avea 2000 de lei, cel cu 2000 de lei va avea 4000 de lei, iar cel care primește 10 mii de lei va primi 20 de mii. Consider incorectă și inechitabilă această metodă de compensare. Din câte știu, nicăieri în Europa nu se calculează așa. În România, bunăoară, pensia se compensează la toți egal, cu aceeași sumă. În opinia mea, dacă s-ar calcula corect, în 10 ani, cel cu pensia de 1000 de lei ar avea 3000, cel cu 2000 – 4000 și cel cu 10 mii – 12 mii. Și ar fi mai cinstit. În ultimii 10 ani, cei cu pensii mici nu au primit niciodată o sumă egală cu nivelul inflației. Deci, dacă anul trecut puteau să cumpere cartofi, ulei și sare, anul acesta nu vor mai putea cumpăra sare. Așa, din an în an, deveneau tot mai săraci. De aici și disponibilitatea de a-și vinde votul. Cred că e o încălcare gravă a dreptului la viață”, explică Vladimir Oboroc.
Explicațiile expertului: „Soluția ar fi ca indexarea să se producă în conformitate cu rata de majorare a salariului mediu pe economie”
I-am solicitat lui Veaceslav Ioniță, expert economic, să explice această dilemă a cititorului ZdG. Ioniță consideră că, parțial, cititorul are dreptate. În mod normal, pensia ar trebui indexată anual în conformitate cu creșterea salariului mediu pe economie. Cu cât crește salariul mediu pe economie, cu atât ar trebui majorate pensiile. De exemplu, în acest an, salariul mediu va crește cu 14%. Exact cu 14% ar trebui majorate pensiile.
Soluția ar fi ca indexarea să se producă în conformitate cu rata de majorare a salariului mediu pe economie. Indexarea conform inflației este o indexare minimă, de aceea, în acest caz e nevoie de acordarea unor ajutoare suplimentare pentru a-i susține pe cei mai săraci.
Din păcate, Guvernul nostru nu a avut niciodată bani ca să respecte această prevedere. De altfel, atunci când a fost creat sistemul nostru de pensionare, s-a acceptat ideea majorării cu media dintre rata creșterii salariului și volumul inflației. De exemplu, dacă salariul crește cu 15%, iar inflația cu 5%, atunci pensia ar fi majorată cu 10%. Așa a fost până în 2017, când Guvernul a constatat că nici așa nu poate face față și a decis să majoreze pensiile doar ținând cont de nivelul inflației. Astfel, dacă pensia ar fi trebuit să crească mult mai mult, după 2017 ea crește doar în corespundere cu mărimea inflației. Guvernul înțelege totuși că 5% pentru o persoană care are o pensie de 1000 de lei înseamnă 50 de lei, iar pentru cei cu 10 mii de lei 5% constituie 500 de lei. De aici apar întrebări și nedumeriri. În aceste condiții, ce a făcut Guvernul? El majorează la toți în mod egal cu 5%, precum se preconizează în anul viitor, ținându-se cont de rata inflației, iar cei mai săraci beneficiază suplimentar de majorarea pensiei cu o pensie minimă. Sunt aplicate și alte remedii, astfel încât, până la urmă, în cazul celor mai nevoiași, pensia totuși crește mai mult decât rata inflației.
Oamenii trebuie să înțeleagă că cei care au muncit mai mult în viață, au avut contribuții sociale mai mari, având salarii mai mari, nu pot fi egalați cu cei care au muncit mai puțin, au avut venituri și contribuții mai mici. La noi indexarea după rata inflației este atât de discriminatorie, încât eu îi zic „linia morții”. Or, dacă cineva a muncit 40 de ani, a ieșit la pensie și pensia se indexează precum se întâmplă astăzi, peste 10 ani, un coleg de-al său care iese la pensie având același stagiu de muncă de 40 de ani va avea o pensie de două ori mai mare decât precedentul pensionar.
Soluția ar fi ca indexarea să se producă în conformitate cu rata de majorare a salariului mediu pe economie. Indexarea conform inflației este o indexare minimă, de aceea, în acest caz e nevoie de acordarea unor ajutoare suplimentare pentru a-i susține pe cei mai săraci.
Potrivit legii, în R. Moldova, pensiile sunt indexate la 1 aprilie cu rata inflației înregistrate la finele anului anterior. Indexarea are loc pentru a racorda valoarea pensiilor la creșterea prețurilor. La sfârșitul anului 2023, inflația era de 4,2%. Aceasta a și devenit rata de indexare a pensiilor pentru 2024.
