Cine face parte din Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
Parlamentul de la Chișinău a declarat marți, 17 martie stare de urgență pentru 60 de zile, 17 martie – 15 mai 2020, în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19. Astfel, deciziile cu privire la măsurile care urmează să fie întreprinse vor fi luate de către Comisia pentru Situații Excepționale a R. Moldova și vor intră în vigoare din momentul emiterii.
În ultimele zile, membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au aprobat un șir de măsuri în contextul epidemiei cu noul coronavirus. Actuala Comisie este alcătuită din 26 de membri și este condusă de premierul Ion Chicu. Totodată, premierul conduce și Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.
Potrivit legii aprobată de Parlament cu privire la declarea stării de urgență, dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cine face parte din Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova
Ion Chicu este premier al R. Moldova din 14 martie 2019, anterior a ocupat funcția de consilier al președintelui, Igor Dodon.Chicu a fost ministru al Finanțelor, în perioada 10 decembrie 2018-8 iunie 2019, în guvernul Filip, iar între 2 ianuarie și 12 decembrie 2019 a fost secretar general de stat în același minister. În 2006 acesta a fost viceministru al Finanțelor în guvernele controlate de PCRM – Tarlev 2 și Greceanîi 1.
Pavel Voicu ocupă funcția de ministru al Afacerilor Interne, după ce timp ce cinci luni a ocupat funcția de ministru al Apărării în Guvernul Sandu, fiind promovat de PSRM. Înainte de a ocupa fotoliul de ministru, Voicu a exercitat timp de aproape doi ani funcția de consilier al Președintelui R. Moldova pentru misiuni speciale. Potrivit CV-ului său, Voicu a ocupat mai multe funcții în organele de drept: șef al Inspectoratului de poliție (IP) al mun. Bender; șef al IP Buiucani; șef adjunct al Direcției poliției transporturi a Departamentului poliției al MAI; comisar al Comisariatului de poliție al raionului Cimişlia; șef al Secției control inopinat al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție etc.
Cristina Lesnic este actualul vicepremier pentru Reintegrarea. Aceasta a fost șefă al Biroului politici de reintegrare în guvernul Pavel Filip. După schimbarea puterii din iunie 2019, Lesnic a devenit consilieră a fracțiunii PDM în Parlament.
Mihail Harabagiu este șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) din 2007. Anterior, Harabagiu a fost desemnat în funcţia de inspector principal, reprezentant plenipotenţiar al Biroului coordonator pentru combaterea criminalităţii organizate şi alte infracţiuni periculoase pentru teritoriul CSI.
Sergiu Pușcuța este ministrul Finanțelor. Acesta a devenit cunoscut în perioada guvernării comuniste când a fost șef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), funcția din care a demisionat după șapte luni de activitate. Pușcuță a fost consilier în probleme financiare al președinților Vladimir Voronin și Petru Lucinschi, iar ulterior a acces în funcția de președinte al Uniunii Asiguratorilor din Moldova, dar și voce-director al producătorului de lactate SA „JLC Group”.
În februarie 2016, Pușcuță a fost instalat în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat printr-un ordin semnat de Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor de pe atunci, exponent al PDM, iar din 2017 ocupă funcția de director al Serviciului Fiscal de Stat.
Liliana Iaconi este secretara generală a actualului Guvern. Ziarul de Gardă a scris anterior că premierul Ion Chicu și Liliana Iaconi ar fi cumetri, fiind anterior și colegi în cadrul Ministerului Finanțelor. Liliana Iaconi a activat în calitate de șefă de direcție în cadrul Ministerului Finanțelor din 2012 până în 2019. Tot la Ministerul Finanțelor, și tot în calitate de șef de direcție, începând cu 2012, activează și soțul Lilianei Iaconi, Ion Iaconi, care a fost coleg de facultate cu Ion Chicu. La rândul său, prim-ministrul Ion Chicu a fost secretar general de stat în cadrul aceluiași minister în 2018, iar ulterior a ocupat și fotoliul de ministru al Finanțelor.
Viorica Dumbrăveanu – ministra Sănătății Muncii și Protecției Sociale. Anterior, a ocupat funția de consilieră a președintelui Dodon în domeniul dezvoltării sociale, fotoliu pe care l-a ocupat după ce a fost eliberată din funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății. Dumbrăveanu este magistru în drept, specializarea drept penal şi criminologie. Din 2009 până în 2015, a fost şefă a Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), timp de un an a fost viceministră a Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.
Fadei Nagacevschi ocupă fotoliul de ministru al Justiției. Acesta este fiul avocatului Vitalie Nagacevschi, fost deputat în Parlament pe lista Partidului Liberal Democrat. Fadei Nagacevschi este avocat al Partidului Socialiștilor, iar din 2019 activează în cabinetul speakerului Zinaida Greceanîi, în calitate de consilier.
Alexandru Pânzari s-a ales cu fotoliul de ministru al Apărării în urma coaliției de guvernare PSRM – PD . Anterior, acesta a deținut funcția de șef al Inspectoratului General de Poliție. În iunie 2019, Pânzari a fost demis din funcție de Guvernul condus de Maia Sandu. Decizia a fost luată la propunerea lui Andrei Năstase, care exercita funcția de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Sandu. Pe 27 ianuarie 2020, Pânzari a fost restabilit în funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP) prin decizie judecătorească. Ulterior, după decizia de restabilire în funcție, Pânzari a scris cerere de demisie din proprie inițiativă.
Sergiu Răilean este ministrul Economiei și Infrastructurii. În 2017, fost numit în funcția de director la Agenţiei Servicii Publice (ASP). Acesta a pleacat din funcție la 25 iulie, demis de guvernul Maia Sandu. Cariera profesională din ultimii 9 ani a lui Siergiu Răilean a fost strâns legată de numele fostului premier, Pavel Filip. Acesta este nașul de cununie al fiului lui Pavel Filip. În 2006, Railean a fost numit director financiar la „Tutun-CTC” SA, societate la care, din 2008, Pavel Filip a fost director general.
Igor Șarov este actualul ministru al Educației Culturii și Cercetării, ales și el cu câteva zile în urmă. Acesta a deținut funcția de secretar de stat la același minister când Monica Babuc deținea funcția de ministră, în 2017. Acesta a fost demis din funcția în luna august 2019, de Guvernul Sandu, alături de mai mulți secretari de stat.
Oleg Țulea – ministrul de Afacerilor Externe și Integrării Europene. Anterior, a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 2005–2009 și din 20 mai 2011 până în 2014. A fost și Viceministru al Tineretului și Sportului între 25 septembrie 2009 și 15 iunie 2011. Acesta a fost secretar internațional al Consiliului Național al Tineretului din Moldova. În momentul de față, Țulea este ambasador al Moldovei în Ungaria, Republica Croaţia, Republica Slovenia şi în Bosnia şi Herţegovina.
Ion Perju – ministru al Agriculturii. Anterior, a fost consilier al președintelui Igor Dodon în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice. Noul ministru a activat anterior în guvernul comunist, condus de Zinaida Greceanîi și Igor Dodon. Perju a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, numit în 2008 printr-un decret semnat de prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Astfel, din februarie 2008 până în noiembrie 2009 este viceministru al agriculturii şi industriei alimentare. Din februarie 2010 și până în aprilie 2011 este consultant internațional privind politica agricolă și siguranța alimentară la Banca Mondială în cadrul Proiectului de ameliorare a competitivității (ECP). Din aprilie 2011 până în februarie 2016 este șef adjunct la DAI, proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor, iar din februarie 2016 a ocupat funcția de expert agro-alimentar la Banca Mondială.
Ruslan Flocea – este director al Centrului Național Anticorupție. În perioada 2016-2019, secretar general al Aparatului Președintelui Igor Dodon, liderul neformal al Partidului Socialiștilor din R. Moldova. Anterior, între 2009 și 2016 a activat în cadrul Centrul Național Anticorupție, fiind șeful Aparatului directorului, șef al Direcției și Secției Investigații Speciale și șef al Direcției Teritoriale Centru. Între 2006 și 2008 a fost consilierul prim viceprim-ministrului, iar între 2008-2009 a fost consilier de stat al prim-ministrei Zinaida Greceanîi. Între 2002 și 2006, Ruslan Flocea a fost inspector în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Acesta și-a început cariera în organele de stat în 2001, fiind inspector fiscal în Edineț, orașul său de baștină.
Alexandru Esaulenco – director al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova(SIS). Acesta activează în cadrul SIS din 1999. Între 2000-2017, acesta a evoluat de la funcția de ofițer de investigații până la cea de șef-adjunct al Direcției generale contraspionaj. Timp de un an, între 2017-2018, a fost detașat la funcția de consilier al rectorului ULIM pe probleme de cooperare internațională și cercetări științifice. La sfârșit de 2018, a fost numit de Parlament, la propunerea ex-directorului SIS, Vasile Botnari, în funcția de director-adjunct al instituției.
Alexandr Stoianoglo – procurorul general al R. Moldova. Acesta este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.
Sergiu Strătan este director al Agenției Rezerve Materiale din 27 decembrie 2019. Din 2016 până 2017 a fost șef- adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Anterior a mai ocupat funcția de inspector principal în cadrul Direcției Investigarea Fraudelor Economice.
Ștefan Grigan este directorul Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Dumitru Cojocaru este directorul Agenției „Moldsilva”.. Anterior, a deținut funcții în domeniului turismului și serviciilor hoteliere, administrației publice centrale și locale și administrării fondului forestier de stat.
Ion Tighineanu – președinte al Academiei de Științe a Moldovei din aprilie 2019. Înainte a ocupat funcția de președinte interimar al Academiei, iar din 2004 a ocupat funcția de vicepreședinte al instituției. Tighineanu este deţinător al Premiului Naţional al Republicii Moldova în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii, Diplomei de Merit a CSŞDT şi Ordinului „Gloria Muncii”. A fost nominalizat „Savantul Anului 2005” în domeniul ştiinţelor reale, fiind și autorul a sute de lucrări științifice.
Liviu Oboroc – director al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Acesta este consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău.
Irina Vlah – guvernatoarea UTA Gagauz-Yeri din primăvara anului 2015.Anterior, a deținut mandatul de deputată în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu luna martie 2005, fiind aleasă de fiecare dată pe listele Partidului Comuniștilor. După alegerile din noiembrie 2014, la prima ședință a forului legislativ, ea a anunțat că părăsește formațiunea și rămâne deputată independentă. În fotoliul de deputat venise din funcția de şefă a Direcţiei juridice a UTA Găgăuzia, iar perioada 1996-2003 a fost juristă în cadrul Inspectoratului Fiscal din Ceadîr-Lunga.
Vadim Ceban – președinte al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”. Între 2005-2019 a deținut mai multe funcții de conducere în structurile de stat, precum și în companii private.
Nadeja Chetraru este în fruntea Direcției Generale Planificare, Coordonare și Operații și șefa Direcției analiză, planificare și coordonare, din cadrul Inspectoratul General Situații de Urgență a Republicii Moldova.
Veceaslav Untilă – Din februarie 2019 ocupă funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Anterior, a fost în fruntea Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). Acesta a ocupat și fotoliul de deputat în Parlamentul R. Moldova.
Ghenadie Dimov – șeful întreprinderii Moldelectrica. Dimov conduce întreprinderea din 2008.
Contactată de Ziarul de Gardă, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că în cadrul Comisiei pentru Situații Excepționale fac parte conducătorii celor mai importante instituții în stat, iar prezența medicilor nu este necesară fiindcă sistemul medical este reprezentat de ministra Sănătății, Ala Nemerenco.
„Din această comisie nu trebuie să facă parte medici, fiindcă ea se numește Comisia pentru Situații Excepționale. Situații excepționale nu înseamnă anume contextul epidemic sau doar problemele de sănătate ci toate problemele care prezintă un pericol sporit într-un stat. De exemplu, în România, această comisie se numește Comitet Național pentru Situații de Urgență, din ea fac parte printre cele mai importante nume în stat. Din moment ce atât Comisia pentru Situații Excepționale cât și Comisia națională extraordinară de sănătate publică este condusă de prim-ministru, ambele comisii pot veni cu propuneri pentru a rezolva o situație. Deci, eu nu consider că este nevoie de prezența unui medic în cadrul Comisia pentru Situații Excepționale, este de ajuns ca în Comisia națională extraordinară de sănătate publică să fie medici. Dacă ar fi, în acestă Comisie ar trebui să fie inclus și un pompier și tot așa mai departe. Este de ajuns că face parte ministra Sănătății. Întrebarea ar fi alta: Ce caută acolo Dodon?”, a decalarat pentru Ziarul de Gardă, Ala Nemerenco.
Pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova poate emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:
1) instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară;
2) instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării;
3) introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice obligatorii;
4) stabilirea unui regim special de lucru pentru toate entitățile;
5) interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă;
6) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de alimente și de alte produse de strictă necesitate;
7) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind:
a) informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației;
b) familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale;
c) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații;
8) modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților economici și ai instituțiilor publice;
9) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative, pentru această perioadă;
10) chemarea cetățenilor pentru prestări de servicii în interes public în condițiile legii;
11) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechizițiilor de bunuri în scopul prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență;
12) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).
