Centrul regional de tip Barnahus – asistență integrată, multidisciplinară pentru copiii victime sau martori ai infracțiunilor
Cuvântul „Barnahus” este derivat de la cuvântul islandez ce semnifică „casa copiilor”. Centrul regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor de tip Barnahus activează în baza principiului de prestare a mai multor servicii „sub un singur acoperiș”. Centrul vine să asigure o justiție prietenoasă copiilor victime/martori ale violenței, în special pe cauzele penale, asumându-și un rol cheie atât pentru sistemul de justiție, cât și pentru sistemul de protecție al copilului.
Scopul Centrului de tip Barnahus este de a acorda servicii copiilor, inclusiv copiilor refugiați în R. Moldova, din cauza războiul din Ucraina, care au avut de suferit de pe urma abuzului sexual, violenței în familie, traficului de copii sau altor tipuri de infracțiuni. Instituția asigură sub același acoperiș, asistență specializată în cadrul urmăririi penale, precum asistență psihologică, medicală, socială și juridică.
Centrul de tip Barnahus este amplasat în municipiul Bălți și deservește 12 unități administrative din Nordul țării, iar prin intermediul echipei mobile „Pidtrimka” din regiunea Nord, copiii refugiați victime/martori ai infracțiunilor sunt referiți către Centru pentru a primi suportul și asistența necesară.
Ideea dezvoltării unui serviciu specializat a pornit de la nevoile cu care se confruntă copiii atunci când interacționează cu sistemul de justiție penală. Carolina Bagrin, managera Centrului de tip Barnahus, menționează că acest aspect este cel care stă la baza activității acestui Centru. „Această interacțiune dacă nu este abordată prin prisma interesului superior al copilului, poate lăsa o amprentă negativă asupra stării psihoemoționale a copilului, cauzându-i o traumă secundară celei deja cauzate de violența la care a fost supus”, explică managera Centrului de tip Barnahus.
În R. Moldova, dezvoltarea unui asemenea serviciu specializat pentru copiii victime/martori ai infracțiunilor după modelul Barnahus a fost intens promovată de către Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) încă din 2006. „La baza deciziei de a face pledoarie pentru dezvoltarea unui serviciu specializat pe modelul Barnahus a stat experiența CNPAC de acordare a asistenței copiilor în cadrul Centrului de asistență psihosocială a copilului și familiei «Amicul»”, spune Carolina Bagrin.
Obiectivul acestui serviciu este de a crea un loc sigur pentru dezvăluirile copilului și un loc neutru pentru intervențiile profesioniștilor, explică managera Centrului. „Scopul Serviciului de tip Barnahus este de a facilita procesul de colectare a probelor concludente și utile în cadrul procesului penal și de a oferi copiilor asistență specializată, care să asigure prevenirea revictimizării și/sau retraumatizării acestuia în acest proces”, afirmă Carolina Bagrin.
Managera Barnahus menționează că, până în prezent, asistența pentru copiii victime sau martori la diverse tipuri de infracțiuni era oferită ocazional. „Până la oficializarea acestui serviciu prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 708/2019, unele tipuri de asistență erau oferite sporadic, în special de organizațiile nonguvernamentale, concentrate preponderent în Chișinău. Anume din acest considerent s-a mers pe ideea dezvoltării primului Centru, din cele trei care trebuie dezvoltate, într-o zonă în care serviciile specializate pentru copii lipsesc”, spune Carolina Bagrin.
Asistența specializată în cadrul Centrului de tip Barnahus – un mediu prietenos și de încredere pentru copiii victime/martori ai abuzului
La Centru, copiii ajung în atenția serviciului Barnahus prin recomandare, fie de la organul de urmărire penală, autoritatea tutelară teritorială sau de la judecătorul de instrucție. „Practica deja a demonstrat că atunci când copilul beneficiază de suport pentru articularea experienței traumatice, probele sunt colectate mai repede și sunt mai exacte”, spune managera Centrului de tip Barnahus din Bălți.
Ana Crețu, asistentă socială în cadrul Centrului Barnahus, menționează că procedura de oferire a asistenței specializate copiilor începe imediat de la recepționarea cazului. „Imediat după recepționarea demersului fie din partea organului de drept sau a autorităților tutelare, în calitate de asistent social, colectez date generale despre situația copilului și a reprezentantului legal/persoana de încredere a copilului”, explică Ana Crețu.
Conform procedurii și în funcție de caz, copilul va beneficia de asistență psihologică, medicală, juridică și socială. „Împreună cu echipa întocmim un plan de asistență în care se notează tipurile de servicii de care va beneficia copilul și reprezentantul său legal și pentru ce perioadă. Acest plan de asistență specializată este pus în aplicare de specialiștii din cadrul Centrului”, spune Ana Crețu.
„De obicei, copiii nu povestesc părinților de cele întâmplate din frica de a fi pedepsiți sau pentru că simt rușine, se simt vinovați”
Din februarie 2022 și până în prezent, Centrul a acordat asistență pentru 66 de copii victime/martori ai infracțiunilor. Copiii au beneficiat de asistență psihologică, consiliere psihologică, asistență socială sau medicală în vederea asigurării protecției în situație de risc, audiere în condiții speciale.
Managera Centrului de tip Barnahus menționează că deși fiecare caz are istoria sa aparte și marchează persoanele implicate în mod diferit, primul caz mereu se memorizează într-un mod aparte. „Este vorba despre un băiețel care inițial a ajuns în atenția noastră în calitate de martor al violenței în familie, însă acest fapt într-atât de mult l-a marcat, încât într-un final a fost traumat psihologic”.
„Prin asistența pe care i-am oferit-o în Centru și în baza raportului de evaluare psihologică întocmit în privința situației acestui copil, organele de drept au recalificat cauza, fiindu-i acordat statutul de victimă a violenței în familie. Într-un final, abuzatorul a fost condamnat, iar copilului i-au fost acordate despăgubiri pentru trauma pe care a suportat-o”, povestește Carolina Bagrin.
Galina Iumatova, psihologă în cadrul Centrului de tip Barnahus, menționează că majoritatea copiilor supuși abuzului sunt copii care nu arată semne specifice sau care pot fi bine observate la prima vedere.
„Cu toate acestea, sunt foarte multe semne psihologice care le putem observa: ca sentimentul de vină și rușine pentru cele întâmplate, respectul de sine scăzut, anxietate, furie, depresie, neîncredere în alții, teamă și îngrijorare excesivă, supunere, incapacitatea controlului emoțional”, explică Galina Iumatova.
Psihologa menționează că primele semne de abuz sau violența față de copil pot fi atât semne fizice, cât și comportamentale sau psihosomatice. „Trebuie observați indicatorii fizici, care se manifestă prin cicatrici sau leziuni externe, dificultăți de mers sau de stat în poziție șezut, lenjerie de corp ruptă, pătată sau însângerată. Comportamentul schimbat la copil, la fel este un semn de alarmă. De obicei, copiii nu povestesc părinților de cele întâmplate din frica de a fi pedepsiți sau pentru că simt rușine, se simt vinovați. Ei simt responsabilitatea pentru cele întâmplate”, spune Galina Iumatova.
Specialistele din cadrul Centrului apreciază prevenția ca fiind cea mai bună metodă de luptă împotriva violenței față de copii. „Părintele trebuie să-l învețe pe copil, de la o vârstă fragedă, să vorbească despre sexualitate și zonele intime, să nu permită cuiva să-l atingă fără permisiunea lui. Trebuie subliniat faptul că nu copiii aleg să fie victime ale abuzului, iar asta se întâmplă, în multe cazuri, din lipsa de informare și precauție a părinților”, explică Ana Crețu, asistentă socială în cadrul Centrului.
„Atunci când copilul nimerește într-o situație de abuz, el are cea mai mare nevoie de prezența persoanei de încredere, el are nevoie să fie ascultat, crezut, înțeles și asigurat că nu poartă nicio vină pentru cele întâmplate”, menționează psihologa Galina Iumatova.
De la începutul războiului, și unii copii refugiați au beneficiat de asistență la Barnahus
La centrul de tip Barnahus au fost deserviți și copii refugiați, care au fost victime sau martori ai unei infracțiuni. Aceștia au fost trimiși de specialiștii din echipa „Pidtrimka” din zona de Nord a Serviciului mobil de asistență psihosocială pentru refugiați, implementat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii cu suportul financiar al partenerilor „Plan International” și „War Child Holland”.
„Până în prezent, trei copii refugiați din Ucraina au beneficiat de asistență în cadrul Centrului. Cazurile au fost identificate de psihologii care activează în cadrul echipei Serviciului Mobil „Pidtrimka” din regiunea Nord. Ei au identificat câteva „semne” specifice abuzului și au sesizat cazurile respective. Copiii au beneficiat de asistență psihologică în criză, audieri speciale și evaluare”, spune managera Barnahus, Carolina Bagrin.
Centrul regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor Nord a fost creat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar funcționalitatea primului Centru regional de asistență integrată a copiilor victime/martori ai infracțiunilor Nord de tip Barnahus este asigurată de către Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC).
