Ce venituri și proprietăți declară judecătorii din Republica Moldova?
În declarațiile de avere și interese personale pentru ultimii patru ani (2020-2023), o parte din judecătorii din Moldova au indicat venituri din donații și transferuri de sute de mii de lei, obținute la nunți, cumetrii și zile de naștere, de la rude și prieteni. Constatările sunt incluse într-o cercetare realizată de Transparency International-Moldova (TI-Moldova), în care au fost analizate informaţiile din circa 1600 declaraţii de avere şi interese depuse de judecători. Autorii au urmărit evoluția veniturilor și proprietăților declarate, au identificat riscuri de lipsă de integritate și au venit cu propuneri de remediere a situației.
Autorii cercetării au atras atenția asupra unor riscuri de lipsă de integritate în rândul judecătorilor, care se referă, cu precădere, la: neindicarea în declaraţiile de avere și interese a unor venituri şi proprietăţi; abundența veniturilor din donații și transferuri; subestimarea valorii proprietăţilor (în special, a caselor, apartamentelor, autoturismelor); reflectarea unor împrumuturi consistente de la persoane fizice şi întreprinderi fondate/administrate de către membrii familiilor judecătorilor.
Cum au evoluat veniturile declarate de către judecători?
Judecătorii au declarat venituri practic la toate rubricile ce țin de venituri din declarația de avere și interese. Cea mai mare pondere în totalul veniturilor (cca. 2/3) au avut-o veniturile salariale de la locul de muncă de bază, valoarea medie a acestora per familie de judecător a crescut constant, de la cca. 389 mii lei în anul 2020 până la 599 mii lei în 2023.
Deși ponderea veniturilor din donaţii în totalul veniturilor declarate a fost modestă, valoarea lor a fost semnificativă, – spre exemplu, valoarea medie a donațiilor per familie de judecător care le-a declarat a variat între 188 mii lei în anul 2020 și 118 mii lei în 2023. Amploarea donațiilor trezește îngrijorare: o mare parte din judecători au declarat anual donaţii valoarea cărora a fost egală sau a depăşit 100 mii lei (pentru anul 2020 – cca. 48% din judecătorii care au declarat donaţii, 2021 – 52%, 2022 – 41%, 2023 – 39%). Unii judecători au reuşit să strângă în ultimii ani venituri considerabile din donații (de peste 1 mil. lei).
În opinia autorilor, cadourile consistente, care ar fi oferite de rudele şi prietenii judecătorilor cu ocazia diferitor evenimente (nunţilor, botezurilor, zilelor de naştere), precum și transferurile mari de la rudele din străinătate, declarate pe bandă rulantă, trezesc suspiciuni, întrucât ar putea avea ca scop justificarea anumitor cheltuieli ale judecătorilor.
A crescut numărul judecătorilor care au declarat venituri din depuneri la instituţiile financiare (bănci), precum și numărul conturilor declarate. Unele venituri consistente declarate din depunerile bancare par să nu corespundă mijloacelor de pe aceste conturi bancare, ceea ce ar putea fi un indiciu al nedeclarării unor active financiare din ţară şi străinătate.
Ce bunuri imobile și mobile au declarat judecătorii?
Practic toţi judecătorii au declarat în proprietate şi folosinţă case, apartamente, garaje, spaţii comerciale etc., spre exemplu, în declarațiile pentru anul 2023 au fost indicate 1055 bunuri, inclusiv 662 case/vile şi apartamente, 100 de garaje, 26 spaţii comerciale. Unei familii de judecători i-au revenit în 2023, în medie, cca. 149 m2 de spaţiu locativ declarat în proprietate și coproprietate. Totuși, fiecare al 10-lea judecător n-a declarat careva case sau apartamente în care ar locui, inclusiv în abitaţie.
Valoarea unor imobile declarate de judecători este derizorie. Jurnaliştii de investigaţie au relatat despre multiple cazuri de subestimare a valorii caselor şi apartamentelor, nedeclarare sau înscriere a imobilelor pe persoane terţe, precum și despre cazurile când apartamentele obţinute în urma „programelor de îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale angajaţilor sistemului judecătoresc” au fost vândute grabnic la preţuri de câteva ori mai mari decât cele achitate la procurarea lor.
Peste jumătate din judecători au declarat terenuri, spre exemplu, în anul 2023, în proprietatea şi posesia lor se aflau 1258 de terenuri, cu o suprafaţă totală de cca. 614 ha. Chiar dacă, în medie, unei familii de judecători care a declarat terenuri î-au revenit cca. 6 terenuri cu o suprafață de cca. 3 ha, unii judecători au declarat până la 188 de terenuri cu o suprafață de 169 ha.
În jur de 4/5 dintre judecători au declarat în proprietate şi posesie mijloace de transport, fiecărei familii de judecători i-au revenit, în medie, câte 2 vehicule. Achiziţiile valoroase de autoturisme efectuate pe parcursul a câţiva ani consecutivi de către unii judecători ridica semne de întrebare referitor la capacitatea acoperii unor asemenea cheltuieli din venituri legale. Ca şi în cazul bunurilor imobile, valoarea unor autoturisme pare a fi subestimată.
Cât de „îndatorați” sunt judecărorii?
Creditele şi împrumuturile au devenit tot mai atractive: numărul datoriilor per familie de judecător care le-a declarat a crescut de la 1,9 datorii în anul 2020 până la 2,4 în anul 2023. A crescut si valoarea acestora per familie de judecător de la cca. 483 mii lei în anul 2020 până la cca. 647 mii lei în anul 2023. Marea parte a datoriilor (4/5) au fost contractate de la persoane juridice (bănci, companii de leasing, etc.), 1/5 – împrumutate de la rude, persoane de încredere sau companii care aparţin membrilor familiei. Valoarea unor împrumuturi luate de la persoane fizice depășește 1 mil. de lei. Experții au atras atenția asupra riscului declarării de către unii judecători a datoriilor fictive pentru a-și justifica cheltuielile.
Remunerațiile și pensiile judecătorilor
Datele oferite de Consiliul Superior al Magistraturii și Casa Națională de Asigurări Sociale arată că remunerațiile (inclusiv salariile, primele) și pensiile judecătorilor au crescut constant în anii 2020-2023. În anul 2023, remunerația medie lunară a judecătorilor din Curtea Supremă de Justiţie a fost de cca. 42 mii lei, judecătorilor curților de apel – 29 mii lei și a celor din instanțele de fond – 26 mii lei. Pensia medie lunară a judecătorilor la data de 01.01.2024 a constituit cca. 26 mii lei. Atât salariile, cât și pensiile judecătorilor au depăşit considerabil salariul mediu lunar brut pe economie şi pensia medie lunara pe Republica Moldova.
Recunoscând importanţa profesiei de judecător, necesitatea asigurării unor condiţii de muncă şi a unei salarizări adecvate a acestora, autorii studiului au remarcat că ridicarea salariilor nu trebuie privită drept un remediu pentru a le întări integritatea. Ridicarea salariilor judecătorilor ar trebui efectuată pornind de la o politică de salarizare justă, în condiţiile unui dialog partcipativ.
De asemenea, în cadrul monitorizării a fost atrasă atenția asupra multiplelor erori și omisiuni la completarea de către judecători a declarațiilor de avere și interese, precum și asupra vulnerabilitățlor în activitatea entităților publice de profil. Totodată, au fost formulate propuneri de îmbunătățire a situației, printre care: verificarea capacităţii persoanelor care fac donaţii, efectuează transferuri şi acordă împrumuturi consistente de a oferi atare mijloace; dezvoltarea capacităţilor analitice ale angajaţilor ANI în verificarea averilor şi intereselor personale; familiarizarea continuă a judecătorilor cu modul de completare a declarațiilor de avere și interese.
Mai multe detalii despre rezultatele monitorizarii puteți afla în Raportul TI-Moldova.
Acest publicație a fost realizată în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.
Sursa: TI-Moldova
