Câți bani ar putea fi vărsați în bugetul de stat în urma introducerii taxelor vamale pentru regiunea transnistreană. Precizările vicepremierului Oleg Serebrian și ce spun experții

Începând cu 1 ianuarie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal al R. Moldova, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale. Astfel, au fost anulate taxele de proceduri vamale pe care antreprenorii din stânga Nistrului le achitau începând cu august 2023, fiind introduse taxe vamale egale pentru oamenii de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului. Autoritățile estimează că în urma acestei măsuri, care vizează regiunea transnistreană, în bugetul de stat ar putea ajunge 100-120 de milioane de lei, cu 50 de milioane mai mult decât în cazul când erau aplicate taxele de proceduri vamale.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat miercuri, 17 ianuarie, într-o conferință de presă, că acești bani se vor întoarce în regiunea transnistreană sub formă de burse, servicii medicale și pensii, menționând că interesul autorităților de la Chișinău nu este „asfixierea întreprinderilor din partea stângă a Nistrului”, ci ca acestea să funcționeze „în conformitate cu legile R. Moldova în același câmp concurențial”.

„(…) S-au introdus taxe vamale egale pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Deci nu mai există nicio diferențiere în acest sens. Aceste taxe vamale nu sunt nici TVA cum au interpretat unii, nu sunt nici accize. Sigur că volumul acestor taxe comparativ cu taxele procedurilor vamale aplicate anul trecut e mai mare. Este foarte greu să spunem în momentul de față cât de mare poate fi volumul taxelor în 2024, pentru că nu cunoaștem volumul total al comerțului cât poate fi în 2024.

În al doilea rând nu cunoaștem țările cu care vor fi operate acțiuni de import sau export, întrucât aceste taxe nu se aplică pentru acțiuni de export-import cu statele cu care noi avem acorduri de liber schimb. Cea mai mai mare parte a volumului comerțului regiunii transnistrene este fie cu țările Uniunii Europene, fie cu țările Comunității Statelor Independente. Și aici Acordul de Liber Schimb încă n-a fost anulat. Deci cu aceste țări funcționează în continuare Acordul de Liber Schimb. Cu Turcia avem, de asemenea, un Acord de liber Schimb. Singura țară din top 10 parteneri comerciali ai regiunii transnistrene cu care nu avem un Acord de Liber Schimb este China. Ținând cont de aceste lucruri, dacă facem o extrapolare a volumului comerțului regiunii transnistrene în 2023 și aplicăm aceste taxe retroactiv pentru 2023 să facem un calcul, vom ajunge undeva la 100-120 de milioane de lei. Dacă ar fi fost aplicate taxele de proceduri vamale se ajungea undeva la 60-70 de milioane de lei. Deci diferența este de 50 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 2,5 – 3 milioane de dolari cel mult, dar în niciun caz sumele care au apărut în presă (…).

(…) Dacă ar fi să contabilizăm volumul cheltuielilor din bugetul de stat sau din diferite alte bugete ale R. Moldova, pentru cetățenii din stânga Nistrului, noi am egala sau am depăși chiar această sumă care este prelevată din taxele vamale. Deci, fără îndoială, acești bani se întorc în regiunea transnistreană, se întorc altfel în regiunea transnistreană – în burse, servicii medicale, pensii și interesul nostru este să creștem aceste cheltuieli pentru cetățeanul nostru din partea stângă a Nistrului. Nu facem nicio diferențiere între cetățenii din partea dreaptă și stângă a Nistrului. Interesul nostru nu este asfixierea întreprinderilor din partea stângă a Nistrului. Vrem ca ele să funcționeze normal, dar să funcționeze în conformitate cu legile R. Moldova în același câmp concurențial”, a declarat Oleg Serebrian, înainte de ședința Guvernului.

Expert, despre taxele vamale pentru antreprenorii din regiunea transnistreană: „La prima etapă nu cred că vor fi câștiguri semnificative”

Expertul economic Viorel Gîrbu este de părere că introducerea taxelor vamale pentru firmele din regiunea transnistreană este o decizie bună, pentru că se promovează aceeași politică comercială față de toți agenții economici din R. Moldova.

„(…) Prin introducerea acestor taxe vamale este o problemă mai mult în partea ce ține de materia primă. Acest lucru va afecta competitivitatea producției care revine din regiunea transnistreană și în același timp sunt anumite produse finite pentru care vor trebui să fie plătite taxe. Eu cred că această politică este una corectă (…). Este o încercare de reintegrare a R. Moldova (…)”, a declarat Viorel Gîrbu pentru Ziarul de Gardă.

Analistul economic Marin Gospodarenco, expert în finanțe publice în cadrul organizației WatchDog.md, afirmă că introducerea taxelor vamale pentru firmele din regiunea transnistreană ar urma să ducă la o creștere a veniturilor în bugetul de stat.

„(…) Aceste taxe vamale urmau să fie introduse cu mult timp în urmă. Este clar că la componenta venituri a bugetului public național va fi o creștere. Este prematur de prognozat o cifră (…). La prima etapă nu cred că vor fi câștiguri semnificative, însă va fi o anumită creștere”, a explicat Marin Gospodarenco.

Recent, șeful Direcției venituri vamale a Serviciului Vamal, Iurie Stepaniuc, a explicat pentru Europa Liberă că în Nomenclatura combinată a mărfurilor din R. Moldova sunt mii de tipuri de mărfuri și produse, iar taxa vamală la import este stabilită pentru fiecare în parte. Astfel, această taxă vamală poate ajunge și până la 30% din valoarea mărfurilor la trecerea frontierei și 100 de euro per tonă. Sunt și mărfuri pentru care această taxă vamală este de 0% sau de 1 – 2%. La export, se încasa anterior doar taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, care a fost anulată.

În regiunea transnistreană, companiile achită taxe de import de până la 10% din valoarea mărfii, dar nu mai puțin de 0,3 dolari/kg, iar la export – de până la 35% din această valoare sau 15 dolari per tonă. Acești bani ajung în bugetul republicii autoproclamate, pe când taxa vamală pe care o achită agenții economici din stânga Nistrului odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal va fi încasată în bugetul de stat al R. Moldova.

„Scutirea de TVA, scutirea de plata accizelor este valabilă în continuare pentru agenții economici din regiunea transnistreană. R. Moldova este parte la multe acorduri de liber schimb, respectiv, agenții economici din stânga Nistrului se vor bucura, de asemenea, de prevederile acestora, inclusiv de scutiri de la plata taxei vamale”, a afirmat Iurie Stepaniuc pentru sursa citată.

Serviciul Vamal: „Agenții economici din regiunea transnistreană cu certitudine au cunoscut despre noile reglementări”

În contextul mai multor discuții apărute în spațiul public referitor la aplicabilitatea prevederilor noului Cod vamal în raport cu agenții economici aflați pe teritoriul R. Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar (din regiunea transnistreană), Serviciul Vamal a venit cu mai multe precizări. Conform instituției, „majoritatea agenților economici din regiunea transnistreană cu certitudine au cunoscut despre noile reglementări ce țin de aplicarea prevederilor noului Cod vamal”.

„(…) Menționăm, că din prima zi lucrătoare a anului curent (02 ianuarie 2024), mai mulți agenți economici din regiunea transnistreană au depus declarații vamale conform noilor cerințe legale, la importul mărfurilor, inclusiv prezentând certificate de origine preferențiale, ceea ce denotă cu certitudine despre faptul că au fost în cunoștință de cauză despre aplicabilitatea prevederilor noului Cod vamal.

În context, precizăm că, noul Cod vamal a fost adoptat de către Parlamentul R. Moldova prin Legea nr. 95 din 24 august 2021, fiind promulgat prin Decretul președintei R. Moldova nr.156-IX din 14 septembrie 2021 și publicat în Monitorul Oficial nr.219-225, art.238 din 17 septembrie 2021, iar până la intrarea în vigoare – 1 ianuarie 2024, modificări în parte ce ține de tratamentul juridic al agenților economici aflați pe teritoriul R. Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar (din regiunea transnistreană), nu au fost operate.

Serviciul Vamal salută și concomitent menționează, că între timp toți agenții economici din regiunea transnistreană s-au conformat complet cerințelor stabilite de prevederile noului Cod vamal, iar careva probleme esențiale ce țin de partea logistică nu sunt atestate. Suplimentar, precizăm că, toți agenții economici aflați pe teritoriul R. Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar dispun de conturi trezoreriale, iar când apare obligația de achitare a taxelor vamale, acestea sunt achitate integral, fără impedimente.

Serviciul Vamal își reconfirmă angajamentul de implementare a facilităților prevăzute de noul Cod vamal, în conlucrare și efort comun cu reprezentanții mediului de afaceri va fi asigurată implementarea cu succes a unui sistem vamal orientat spre eficiență, operativitate, interconectare cu sistemele europene, creând condiții echitabile și atractive în activitatea de antreprenoriat”, se spune într-un comunicat al Serviciului Vamal.

Principalele prevederi ale noului Cod vamal al R. Moldova

Pe 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Codul vamal al R. Moldova (nr. 95 din 24.08.2021), care prevede, printre altele, că toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor achita taxa vamală pe principii generale, ținând cont de preferințele acordate în conformitate cu tratatele și acordurile internaționale la care R. Moldova este parte. Șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a catalogat decizia drept „o dovadă de slăbiciune” din partea Chișinăului, ce duce „spre nicăieri” și la escaladarea situației dintre malurile Nistrului.

Principalele prevederi ale noului Cod vamal:

• Eliminarea taxelor pentru procedurile vamale și amânarea plății taxelor vamale;
• Reducerea costurilor și a timpului de vămuire;
• Validare automată a declarațiilor vamale la export;
• Digitalizarea și automatizarea proceselor;
• Interacțiune fizică redusă cu funcționarii vamali;
• Posibilitatea declarării verbale pentru anumite categorii de mărfuri;
• Reducerea costurilor și întârzierilor legate de declararea mărfurilor;
• Declararea trimiterilor poștale la distanță;
• Declararea până la 999 de mărfuri pe o singură declarație vamală (în prezent 99);
• Diminuarea riscurilor de fraudă și incidentelor de integritate, prin monitorizarea online a operațiunilor vamale.