Cărți motivaționale și istorii palpitante. Ce cumpără cititorii din librării?

Anual, la 3 martie, este marcată Ziua Mondială a Scriitorilor. ZdG a discutat cu trei librare din Chișinău și a încercat să afle cine cumpără cărți, ce citesc oamenii și care sunt cei mai solicitați scriitori. Ele au povestit și despre solicitările din partea cumpărătorilor de cărți, pe care le-au memorat.

Rețete sigure de succes pentru tineri

Mariana Pagu, librara-șefă la Librăria din Hol, afirmă că cel mai des cumpără cărți elevii și adulții cu vârsta între 30 și 50 de ani. „Am o mare dezamăgire să văd puțini studenți măcar răsfoind cărțile noi care apar”, spune librara. Din observațiile ei, tinerii caută în cărți rețete sigure de succes, adulții încearcă să găsească cauzele nefericirii, iar vârstnicii citesc literatura clasică sau antică, însă foarte puțini cumpără cărți. Ea susţine că sunt citite și cărțile de promovare a științei și de explicare a lumii, precum „Sapiens”, „Homo Deus” de Noah Harari, literatura asiatică care descrie condiția femeii și intoleranța religioasă sau cărțile despre Holocaust.

Din observațiile sale, elevii citesc mai des cărți recomandate de profesori: „Maitreyi” și „Nuntă în cer” de Mircea Eliade, „Pădurea Spânzuraților” de Liviu Rebreanu. „În topul prozatorilor basarabeni se află Ion Druță, Aureliu Busuioc, romanele lui Oleg Serebrian „Cântecul mării” și „Woldemar”, dar și romanele Tatianei Țâbuleac, „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă””, a menționat Mariana Pagu. „Sunt solicitați și mulți scriitori străini, începând cu George Orwell cu „Ferma animalelor” până la José Saramago, citiți de tineri și liceeni”, a menţionat librara.

„Populație citită, nivel de trai mai înalt”

„Cum au fost pe vremuri cărți scrise bine și cărți scrise prost, așa și sunt. Spre exemplu, Mircea Cărtărescu va scrie despre un gândac sau despre un fir de nisip cu talent și măiestrie, iar altcineva poate aborda o temă măreață, dar dacă nu are talent și un stil original, nu va captiva cititorul”, spune librara. Ea afirmă că dragostea față de carte se cultivă din copilărie, iar copiii ar trebui să-și aleagă singuri cărțile pe care să le citească. Copiii nu vor citi dacă nu-și vor vedea părinții citind. Un rol deosebit în acest sens îl au și cadrele didactice. „Cu cât e mai citită populația, cu atât nivelul de trai al țării este mai înalt. În țările sărace, e ca un cerc vicios: oamenii nu citesc, nu știu să-si exprime gândurile, iar ulterior, ei nu știu să se apere sau să argumenteze o idee”, conchide Mariana Pagu.

Cărțile ecranizate – la mare căutare

Oamenii caută în librării cărți care abordează psihologia și inteligența emoțională, constată Diana Mihuță, librară la „Cărturești”. Cei mai mulți cumpărători sunt persoanele cu vârsta între 20 și 45 de ani. „Cunoașterea sinelui este un trend. Oamenii citesc cărți despre cum să comunici, cum să te înțelegi pe tine și pe ceilalți. Din literatura de ficțiune se caută istoriile palpitante”, susţine librara. O parte dintre cititori aleg noutăți, romane detective, bestselleruri sau cărți ecranizate. De obicei, copiii au subiectele lor, care nu se intersectează cu ale părinților, iar vârstnicii cumpără literatură clasică, cărți de filosofie și studii. „Dintre scriitorii moderni sunt citiți cei cunoscuți. Nici măcar premiile Nobel sau Pulitzer nu sunt un indicator. Dacă cartea este ecranizată – se cumpără, dacă nu – mai puțin”, spune Diana Mihuță.

„În opinia mea subiectivă, dintre scriitorii autohtoni, pe primul loc se situează Tatiana Țâbuleac cu „Grădina de sticlă” și „Vara în care mama a avut ochii verzi”. Pe același loc aș pune-o și pe Irina Binder care este populară și, desigur, pe Mircea Cărtărescu. Dintre scriitorii străini se citește Murakami, Tolstoi cu „Ana Karenina” și cărțile de dezvoltare personală ale lui Robert Kiyosaki”, precizează librara.

O carte care s-ar asemăna cu „Alchimistul”

„Se scriu istorii despre personaje care se confruntă cu boli mintale, cu depresie, dar și despre relațiile dintre oameni, despre aspectul gender și despre diferențele culturale”, punctează Mihuță. Din spusele ei, oamenii vor să citească ceva interesant, dar nu neapărat ceea ce se transmite la televizor. Analizând solicitările cumpărătorilor, librara și-a amintit de un băiat de 12 ani care a cerut o carte care s-ar asemăna cu „Alchimistul”. „Am mers cu el la literatura young adult și i-am propus o istorie, apoi un detectiv, un roman de aventură, însă el a zis că le-a citit și că e interesat de literatura pentru maturi”. Am avut o mare provocare în acea zi. Împreună cu colegii am parcurs cu ochii prin cărțile din librărie, dar nu le citisem, ca să discutăm cu el toate subiectele. Până la urmă, și-a ales singur două istorii și nu a mai contat pe noi”, ne-a spus Diana Mihuță.

„Cumpără cărți oamenii care nu au bani”

Alexandra Ursu, librara-șefă de la Librăria „Litera”, a observat că în zilele de naștere ale scriitorilor oamenii cumpără cărți scrise de omagiat. „Nu demult, a fost ziua lui Grigore Vieru și am avut cumpărători care au solicitat cărți scrise de poet. De multe ori, acesta e și meritul profesorilor, care le insuflă elevilor dragostea de carte”, afirmă librara. Ea spune că se bucură mult atunci când vede copii care își roagă părinții să le cumpere cărți și cărora le place să citească cartea cu miros de hârtie și de cerneală. Din observațiile ei, elevii procură cărți scrise de Ion Druță, Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu. Mai sunt interesați și de Isaac Asimov. Adulții caută romane și psihologie motivațională. „De la un timp, în top se află cartea „Povestea mea” de Michelle Obama. Dintre scriitorii străini se citește Kristin Hannah și filosoful Nietzsche”, constată librara. Din spusele ei, dintre scriitorii autohtoni, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani aleg să-l citească pe Octavian Paler, Lucian Blaga sau pe Ileana Vulpescu. „Este paradoxal că cumpără cărți oamenii care nu au bani, mai cu seamă cei care pun preț pe hrana spirituală. Rar întâlneşti persoane pentru care prețul cărții nu contează”, a menționat librara.

Cărțile – investiție în viitor

Amintindu-și de solicitările venite de la cumpărători, librara a povestit despre o femeie care a venit să procure cartea «Как управлять рабами» (n.r.„Cum să conduci sclavii”). Negăsind-o, ea a cumpărat o altă carte din domeniul antreprenoriatului, despre modul în care pot fi manipulați angajații. Librara spune că i s-a întipărit în minte și un cumpărător care, la 14 februarie, a vrut să cumpere cartea „Как перестать быть овцой” (n.r. „Cum să încetezi să fii oaie”). „Luând în considerație ultimele expoziții de carte, oamenii vin să-și facă plinul de carte, chiar dacă cărțile sunt scumpe și nu toți pot să și le permită. Eu sper că numărul cititorilor o să crească, deoarece aceasta este o investiție în viitor. Oamenii care au înțeles acest lucru cumpără cărți și își fac biblioteca lor personală”, a constatat Alexandra Ursu.

„S-ar putea să nu vedem oameni în librării”

Chiar dacă librarele au constatat că cărțile electronice și piața digitală fac concurență cărților tipărite, ele cred că oamenii vor citi în continuare. „S-ar putea ca oamenii să renunțe să mai cumpere cărți din librării și să primească acasă comanda online”, a constatat Mariana Pagu. „Pe deoparte se citește mult în format digital și presupun că piața digitală va fi mai mare, dar sunt și oameni care nu percep altfel cărțile decât să le simtă în mână, să le miroase, să le răsfoiască. Eu totuși cred că o să se citească şi în continuare”, a spus Diana Mihuță.

Ziua Mondială a Scriitorilor a fost instituită în anul 1986, la al 48-lea Congres Internațional PEN Club. PEN Club este o organizație internațională a scriitorilor, inițiată la mijlocul anilor ’20 la Londra și are misiunea de a apăra drepturile scriitorilor și libertatea de expresie pe plan mondial.