BNS: Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2023. Fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. Rata natalității este în continuă descreștere
Rata natalității și numărul copiilor în R. Moldova este în continuă descreștere, se arată într-un raport al Biroului Național de Statistică publicat joi, 30 mai. La 1 ianuarie 2024, în R. Moldova, numărul copiilor cu vârste cuprins 0-17 ani a constituit 508,7 de mii, sau 21,0% din numărul total al populației, iar rata natalității în anul 2023 a fost în descreștere cu 11% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.
În ultimii 5 ani, mărimea minimului de existență pentru copii a crescut cu 46,5%, iar cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural. Copiii de 0-17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice.
„Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2023, a constituit 24 de mii fiind în descreștere cu 11,0% față de anul precedent. În numărul copiilor născuți predomină băieții – 50,9%, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți la 100 fete. Cei mai mulți copii (81,8%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni”.
Potrivit raportului BNS, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban. Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2023, a constituit 25,3 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,9 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27,3 ani.
În anul 2023, aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei (18,4%). În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,4% din născuți-vii comparativ cu 14,1% în mediul urban.
Educația copiilor
În anul 2023, în țară au activat 1479 de instituții de educație timpurie, inclusiv 774 cu statut de creșă-grădiniță, 597 – grădinițe, 90 – școli-grădinițe, 16 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1465 unități, sau 99,1 %), 14 unități fiind instituții private. Din totalul de 1479 de instituții de educație timpurie, 76,3% au activat în mediul rural.
În anul de studii 2023/24, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1201 de instituții, inclusiv 87 școli primare, 761 de gimnazii, 344 de licee și 7 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, aparțin sectorului public (98,1%) și 74,0% din total instituții au activat în mediul rural.
Învățământul liceal în mediul urban este mai atractiv, iar la nivelul liceal au predominat fetele.
La începutul anului de studii 2023/24, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii de elevi, cu 0,1 mii mai puțin față de anul de studii precedent. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 40,9%, în învățământul gimnazial ‒ 47,8% și în cel liceal ‒ 11,3%.
Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat
„La începutul anului de studii 2023/24, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 11,0 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,1), iar 4,9% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor (66,4%, comparativ cu 33,6 %)”.
Învățământul extrașcolar
În anul 2023, în țară au activat: 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 23,6 de mii de copii și 52 de centre de creație pentru copii frecventate de 32,3 mii de copii.
În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (4,7 mii copii) și instrumentele cu coardă (3,2 mii copii), iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică (7,1 mii copii) și clasa coreografică (3,1 mii copii).
Biblioteci pentru copii
În anul 2023, au activat 97 biblioteci pentru copii. În ultimii cinci ani se atestă o tendință de diminuare a numărului de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor (de circa 1,4 ori), precum și micșorarea numărului de împrumuturi de documente (de 1,3 ori).
În timp ce, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut de 2,5 ori față de anul 2019 (165,7 mii în anul 2023, comparativ cu 65,5 mii în anul 2019).
În ultimii 5 ani, mărimea minimului de existență pentru copii a crescut cu 46,5%. Astfel, valoarea minimului de existență, în anul 2023, a constituit în total pentru copii – 2822,1 lei, inclusiv 1110,1 lei pentru copiii de până la 1 an, 2403,1 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3165,1 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.
Cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural. Conform datelor Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, la sfârșitul anului 2023, la evidență erau circa 11600 de copii aflați în situații de risc, 72,9% dintre aceștia fiind din mediul rural. În numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat băieții, constituind 52,6%, fiecare al patrulea copil (23,4%) aveau vârsta de 3-6 ani, 53,4% aveau vârsta de 7-15 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, 338 copii erau copii cu dizabilități.
Din numărul total de copii în situații de risc, 10 400 copii au fost din categoria copiilor neglijați, 547 copii au fost supuși violenței, 209 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 106 copii aveau ambii părinți/unicul părinte care refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, iar restul copiilor (216 copii) aflându-se în alte situații precum: practicarea vagabondajului, cerșitului, prostituției, lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care au fugit de acasă sau au fost alungați, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară.
Comparativ cu anul 2022, au fost înregistrați cu 6,2% mai mulți copii supuși violenței iar numărul copiilor neglijați a diminuat cu 14,3%.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2023, numărul medicilor pediatri a constituit 463 medici. În total, în instituţiile medico-sanitare au fost internaţi 113,9 mii copii. Circa 7,4 mii copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit cu diverse boli, ceea ce a reprezentat 30,2% din numărul copiilor născuți-vii. Afecțiunile din perioada perinatală sunt în topul cauzelor morbidității copiilor nou-născuți.
Copiii de 0-17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice
La sfârșitul anului 2023, în structura incidenței prin boli la copiii în vârstă de 0-17 ani au predominat bolile aparatului respirator (530 cazuri noi la 1000 copii), bolile infecțioase și parazitare (50 cazuri noi la 1000 copii), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (50 cazuri noi la 1000 copii), bolile sistemului nervos și organelor de simț (31 cazuri noi la 1000 copii), bolile pielii și țesutului celular subcutanat (24 cazuri noi la 1000 copii ), bolile sângelui și organelor hematopoietice (19 cazuri noi la 1000 copii), bolile aparatului digestiv (16 cazuri noi la 1000 copii).
Cele mai multe cazuri noi de tumori la copii se atestă la nivelul țesutului limfoid, creierului și altor părți ale sistemului nervos
În anul 2023, numărul cazurilor noi de tumori maligne a crescut, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani revenind 14,9 cazuri noi, comparativ cu 11,7 cazuri noi în anul 2022. În structura incidenței prin tumori maligne în cazul copiilor au prevalat tumorile la nivelul țesutului limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 51,3%, creierului și altor părți ale sistemului nervos central – 16,3%,
