Avocata Poporului: „Deciziile autorităților în gestionarea crizei de Sănătate au fost influențate mai mult de factorul politic”
Avocata Poporului, Maia Bănărescu, a prezentat, pe 12 aprilie, raportul cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în R. Moldova în anul 2020. Potrivit documentului, în 2020, în R. Moldova s-au produs multiple încălcări ale drepturilor omului și au fost impuse limitări exagerate care au avut un impact negativ asupra unor libertăți și a proceselor democratice de la noi. Criza COVID-19 a condus la aprofundarea sărăciei, la sporirea inegalităților, a discriminării structurale și consolidate și la înrăutățirea situației privind drepturile omului, susține avocata.
Potrivit raportului, deciziile autorităților în gestionarea crizei de Sănătate au fost influențate mai mult de factorul politic și mai puțin de specialiștii în domeniu. Autoritățile, în linii mari, nu au ținut cont de abordări bazate pe drepturile omului, dezvăluie raportul.
Cele mai mari provocări au fost legate de asigurarea dreptului de acces la servicii medicale, la informații de interes public, dreptul la muncă și la un trai decent, la libera circulație, la libertatea exprimării.
• Guvernul a aprobat, de la 1 ianuarie 2021, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) în mărime de 2935 de lei. În același timp, cuantumul salariului minim pe țară, în mărime de 1000 de lei, nu a fost modificat din 1 octombrie 2014.
• Conform estimărilor Băncii Mondiale, în 2020, sărăcia extremă în R. Moldova a atins circa 13% pe măsură ce gospodăriile se confruntă cu impactul crizei, inclusiv pierderea locurilor de muncă și a câștigurilor.
• 18% dintre persoanele sărace din R. Moldova și-au pierdut locurile de muncă, 67% din gospodăriile sărace nu au venituri/economii suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare (în mediu urban constituind 83%), iar 65% au ales alimente mai ieftine.
• Cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă acoperă doar 64,7% din minimul de existență pentru pensionari (o creștere de 5,95% comparativ cu 2019), cuantumul pensiei minime în cazul unei dizabilități severe acoperă doar 48,5%, iar mărimea alocației sociale constituie doar 32,3% din minimul de existență pentru o persoană vârstnică.
• Domeniul protecției persoanelor cu dizabilități a fost grav afectat de pandemia de COVID-19, care a scos la iveală costul uman și financiar al investițiilor slabe ale statului în serviciile de sănătate și protecție socială în rândul persoanelor cu dizabilități.
• Entitățile de la Tiraspol continuă să încorporeze forțat tineri pentru serviciul în termen în așa-numite „forțe armate transnistrene”. Autoritățile constituționale reacționează întârziat, doar după ce tinerii sunt plasați în cazărmile de la Tiraspol.
„Și în 2020 au fost înregistrate acțiuni de reținere și detenție arbitrară a persoanelor în stânga Nistrului, acțiuni înregistrate în ultimii ani, care demonstrează că aceste procese sunt sistemice. Locuitorii din regiunea transnistreană sunt limitați în libertatea de exprimare a opiniilor alternative sau libere, de a aduce critici autorităților de facto din regiune. „Codul penal” local conține un șir de articole ce prevăd pedepse dure pentru exprimarea opiniilor alternative, care sunt interpretate de autoritățile de facto drept ofense sau calomnii. Astfel, în 2020, printr-o serie de rețineri, arestări, intimidări au continuat acțiunile abuzive ce atentează asupra libertății de opinie de a primi sau a comunica informații ori idei, fără amestecul celor ce administrează teritoriul necontrolat din stânga Nistrului, se arată în raport.
Studiile la distanță – un proces anevoios
Avocații poporului mai menționează că procesul educațional la distanță a decurs anevoios și din motivul pregătirii insuficiente sau, în general, a lipsei de pregătire a cadrelor didactice pentru a presta activități didactice. În condițiile pandemice și de educație la distanță a crescut numărul cazurilor de abandon temporar școlar, cele de exploatare a copiilor prin muncă, în special în timpul sezonului agricol. În perioada crizei sanitare a fost sistat în totalitate procesul educațional al copiilor cu necesități speciale care își fac studiile în instituțiile de învățământ specializate sau în școli auxiliare, acestea fiind închise. Pentru copii cu nevoi speciale procesul educațional, în perioada lunilor martie – mai 2020, a fost asigurat în exclusivitate de părinții lor.
Ombudsmanul Copilului a efectuat un sondaj de opinie cu privire la eficiența procesului educațional, care reprezintă opinia copilului despre învățarea la distanță. 17% dintre respondenți au menționat că nu se pot încadra în procesul educațional.
În 2020, nu au fost atestate progrese nici în ceea ce privește asigurarea instituțiilor de învățământ cu personal medical, apă potabilă și condiții sanitare. Conform datelor prezentate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării în cadrul unei monitorizări realizate în anul 2020, 351 de scoli (30,9%) dispun de toalete în afara clădirii instituției şi necesită îmbunătățirea condițiilor igieno-sanitare. Astfel, copiii, mai ales cei din localitățile rurale, se confruntă cu lipsa condițiilor de igienă, intimitate și siguranță, atunci când merg la toaleta de din curtea școlii. Situația dată nu este una recentă, ea există de-a lungul deceniilor.
Una din problemele identificate de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, cu referire la asigurarea principiului de participare a copilului, în perioada anului 2020, a fost izolarea socială a copiilor care nu au acces la internet. Conform ultimelor sondaje prezentate de mai multe organizații, inclusiv de autorități publice, peste 3000 de copii de pe întreg teritoriul R. Moldova, rămân în continuare izolați de mediul social și educațional, deoarece nu au conexiune la internet.
Conform datelor statistice prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de la începutul pandemiei până la data de 1 ianuarie 2021, pe întreg teritoriul țării au fost infectați 8092 copii, inclusiv 1843 pe malul stâng al Nistrului.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că autoritățile naționale nu au reușit să asigure o protecție adecvată pe timp de pandemie, reieșind din interesul suprem al copilului.