Așteptați la urne pentru a fi amendați? Precizările șefului Poliției, la începutul procesului de vot: „Codul Contravențional nu reglementează că în astfel de zile persoanele pot fi absolvite de răspundere contravențională sau penală”
La cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a sporit nivelul de activitate al Poliției în adiacentul secțiilor de votare din toată țara. Anunțul a fost făcut de șeful IGP Viorel Cernăuțeanu în dimineața zilei de duminică, 3 noiembrie.
Totodată, oficialul a declarat că unii oameni care se vor prezenta la urne, după ce au ajuns în atenția autorităților pentru corupere electorală, dar s-ar fi eschivat, s-ar putea să fie opriți pentru a fi „documentați”.
„Acest fapt este pentru siguranța tuturor cetățenilor, dar trebuie să punctăm că acest proces este în contextul ultimelor evenimente care au avut loc la noi în țară, când am constatat diferite forme de provocări sau intenții de a fi comise anumite abateri contravenționale sau infracționale.
Acest lucru ne-a determinat să sporim nivelul de activitate și, bineînțeles, spre garanția cetățenilor, care trebuie să-și exercite dreptul la vot în siguranță și să avem un scrutin electoral corect.
În același timp trebuie să remarcăm că în această perioadă cu siguranță vom avea și persoane care au fost în atenția poliției, iar oamenii legii nu au reușit să-i identifice sau să-i localizeze în ultima perioadă. În astfel de situații, evident, Poliția va interveni prompt pentru a identifica și documenta aceste persoane, or Poliția nu are zile de odihnă, iar Codul Contravențional al Republicii Moldova nu reglementează că în astfel de zile, ziua tăcerii sau ziua scrutinului, persoanele pot fi absolvite de răspundere contravențională sau penală.
Reiterăm că, orice încălcare va fi documentată de Poliție și se va interveni imediat ce a fost constatată.
Cu siguranță vom depune tot efortul pentru a garanta și asigura dreptul la vot al fiecărui cetățean, iar în cazul în care vor fi identificate astfel de persoane despre care am comunicat, după documentarea de către oamenii legii, cu siguranță își pot exprima dreptul la vot, important este, însă, să o facă cu consimțământul propriu.
Recomandăm tuturor cetățenilor să aibă un comportament adecvat și corect în societate, pentru a avea un scrutin electoral fără abateri și încălcări”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.
Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat anterior că a aplicat amenzi în valoare de 3 500 000 de lei pe marginea proceselor-verbale cu privire la constatarea coruperii electorale pasive.
CNA precizează că este vorba despre constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor. Astfel pentru comiterea acestei contravenții, legislația în vigoare prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei.
CNA examinează în continuare procesele-verbale recepționate, urmând să ia decizii pe marginea acestora. Persoana care a săvârşit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală.
Oamenii legii atenționează asupra faptului că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei.
Cum a fost fraudat referendumul. Rețeaua lui Șor, de partea lui Stoianoglo. În slujba Moscovei (II): o nouă investigație ZdG sub acoperire
Ziarul de Gardă a pătruns din nou în rețeaua lui Ilan Șor. Timp de trei luni, am documentat din interior, cu ajutorul unei camere ascunse… Da, ați intuit bine! Măriuța Nistor nu a fost singura jurnalistă de la Ziarul de Gardă care s-a infiltrat printre oamenii lui Șor. Ea a fost dată afară din „partid” după publicarea investigației, dar Natalia Zaharescu a rămas cu ochii pe ei. Ea a pătruns în alt grup al acestei rețele, fiind racolată ca „activistă” sub numele de cod „Irina Zahar”.
Jurnalista ZdG a primit bani pentru participarea la o întâlnire electorală cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale chiar în centrul capitalei, a primit indicații pe cine să voteze cu o zi înainte de scrutin, a fost somată cu argumente false să aleagă NU la referendum chiar pe 20 octombrie și, în final, i s-a dictat pe cine să voteze în turul doi al prezidențialelor.
Dacă înainte de 20 octombrie țintele rețelei lui Șor au fost referendumul și deturnarea cursului european al R. Moldova, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, chiar și după ce zeci de lideri au fost percheziționați, reținuți și arestați, rețeaua a fost mobilizată să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor lui Igor Dodon.