ANSP confirmă înregistrarea, la un centru pentru refugiați din capitală, a trei cazuri de rujeolă: alte șapte cazuri suspecte sunt investigate
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) confirmă luni, 18 martie, înregistrarea unui focar de rujeolă la un Centru de plasament temporar pentru refugiați, din municipiul Chișinău.
Până în prezent, conform unui comunicat de presă emis de ANSP, în urma investigațiilor de laborator, au fost confirmate trei cazuri de rujeolă la copii cu vârste de 5, 12 și respectiv, 17 ani. Totodată, alte șapte cazuri cu suspiciune la rujeolă, la copii din aceeași instituție, se află în proces de investigare.
„Toate persoanele au prezentat simptome asociate infecției (febră, tuse, erupții cutanate) și au fost spitalizați în instituții medicale, unde primesc tratamentul corespunzător. Ancheta epidemiologică continuă, iar persoanele contacte se află sub supraveghere medicală.
Specialiștii ANSP au întreprins mai multe măsuri în focar, inclusiv de supraveghere, control și restrictive pentru a preveni răspândirea infecției”, precizează instituția.
Specialiștii ANSP menționează că rujeola este o infecție a cărui diagnostic se poate stabili prin investigarea probelor colectate la 4-7 zile după apariția erupțiilor.
De la începutul anului 2024, în țară, au fost confirmate prin diagnostic de laborator, opt cazuri de rujeolă.
Șeful-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, a anunțat, luni, în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău, că la un centru de refugiați ucraineni din capitală a fost depistat un focar de rujeolă.
Vladimir Bolocan a declarat că în centrul de plasament de pe strada Testemițanu sunt plasate circa 150-160 de persoane, însă deocamdată este greu de stabilit cu exactitate câte dintre acestea sunt vaccinate.
„(…) În cadrul unui centru de refugiați de pe strada Nicolae Testeamițanu 6, joi au fost raportate trei cazuri de rujeolă în rândul refugiaților. În total în acel centru sunt plasați în jur de 150-160 de persoane, dintre care circa 65 sunt copii. Centrul este gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (…). Vineri au mai fost depistate încă două cazuri. În total au fost depistate cinci cazuri de rujeolă. Din păcate, statutul cu privire la vaccinare nu putem să-l aflăm de la acele persoane refugiate, or nu dețin niciun act și nici nu doresc să comunice dacă au fost sau nu vaccinați”, a spus Vladimir Bolocan.
Centrul pentru refugiați din Chișinău unde a fost depistat un focar de rujeolă nu se află în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), potrivit unei declarații făcute pentru NM de șefa Serviciului de comunicare cu mass-media din cadrul MMPS Diana Blanaru.
Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, precum infecția urechii medii, laringită, bronșită, pneumonie, encefalită, meningoencefalită, panencefalită și chiar deces.
ANSP notează că tratament specific pentru rujeolă nu există, „dar putem preveni boala prin vaccinare”. În Republica Moldova, sunt disponibile cantități suficiente de vaccin combinat contra rujeolei, oreionului, rubeolei. Vaccinul ROR utilizat în țară este precalificat de către Organizația Mondială a Sănătății. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Părinții copiilor care nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, sunt îndemnați să se adreseze la instituțiile de asistență medicală primară, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.
ANSP atenționează că, în ultimele luni, se atestă „o situație epidemiologică nefavorabilă” privind rujeola în Regiunea Europeană. În context, reiterează necesitatea sporirii vigilenței cetățenilor față de rujeolă, inclusiv prevenirea îmbolnăvirii prin efectuarea vaccinării ROR; verificarea statutului vaccinal al copiilor; adresarea imediată la medic în caz de febră şi erupţii cutanate şi cel puţin unul dintre semnele: tuse, rinită, conjunctivită, și izolarea persoanelor care prezintă simptome asemănătoare rujeolei, până la determinarea diagnosticului, deoarece transmiterea se face prin contact direct cu picăturile de secreţie prin strănut, tuse sau conversaţie, picături care rămân pentru o perioadă lungă de timp în aer.
