ANSP a explicat cauza rebutării celor 42 de probe la coronavirus preluate de la angajații Spitalului Clinic Municipal nr. 1
Cele 42 de probe la coronavirus preluate de la angajații Spitalului Clinic Municipal Nr.1 (IMSP SCM Nr. 1) au fost rebutate din motiv că nu întruneau criteriile definiției de caz, iar în fișele de însoțire a probelor lipsea informația privind scopul investigației, prezența semnelor clinice și datele despre contact cu o persoană confirmată COVID-19. Informația a fost oferită Ziarului de Gardă de Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP), după ce, la începutul lunii mai, ZdG a scris că angajații din cadrul IMSP SCM Nr. 1 spuneau că le-au fost prelevate 42 de probe la coronavirus și au fost distruse din motive necunoscute.
Probele primite de la SCM nr. 1 nu întruneau criteriile definiției de caz
„Probele primite de la SCM nr. 1 au fost rebutate din motiv că nu întruneau criteriile definiției de caz și ale Protocolului clinic provizoriu aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) nr. 336 din 30.03.2020 (Cu privire la aprobarea Protocolului clinic național provizoriu Infecția cu coronavirus de tip nou COVID-19). De asemenea, fișele de însoțire a probelor nu erau conforme, lipsea informația privind scopul investigației, prezența semnelor clinice și datele despre contact cu o persoană confirmată COVID-19. La contactarea epidemiologului din spital a fost refuzată explicarea și argumentarea colectării probelor de la personalul medical. Respectiv, probele au fost rebutate și distruse în laborator conform procedurilor de lucru aprobate”, este indicat în răspunsul ANSP din 14 mai curent, semnat de Nicolae Furtună.
Instituția a atras atenția asupra faptului că potrivit recomandărilor și ghidurilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), protocoalelor și ordinelor aprobate de MSMPS, precum și evoluției infecției COVID-19, persoanele care au fost în contact cu un caz confirmat trebuie să fie izolate timp de cel puțin 14 zile. De asemenea, în răspunsul oferit se menționează că investigațiile de laborator se efectuează la cel puțin a șaptea zi după contact sau la apariția semnelor clinice, atunci când virusul poate fi detectat prin metode de diagnostic utilizate. Persoana care a contactat un pacient cu COVID-19 pozitiv rămâne în carantină, indiferent de rezultatul obținut.
Testele imunologice nu sunt recomandate pentru confirmarea diagnosticului
ANSP atrage atenția asupra faptului că pentru diagnosticul infecției COVID-19 este recomandată o singură metodă și anume cea prin tehnici de biologie moleculară.
„Referitor la testele serologice (imunologice), acestea nu sunt informative și nici recomandate la etapa actuală de OMS, din lipsa studiilor efectuate pe cohorte bine determinate în diverse stadii ale bolii, care, ar putea duce la obținerea rezultatelor fals negative sau pozitive, astfel aducând la hipo- sau hiper-diagnostic. Totodată, aceste metode nu sunt recomandate pentru confirmarea diagnosticului”, este indicat în răspunsul ANSP.
ZdG a scris în articolul din șapte mai că specialista în relații publice și comunicare din cadrul spitalului, Cristina Ipati, a comunicat că cele 42 de probe prelevate de la colaboratori au fost colectate conform protocoalelor în vigoare de la toate persoanele și au fost transmise la ANSP.
În același timp, medicul epidemiolog al spitalului, Vasile Andriuța, zicea că spitalul avea încheiat un contract cu un laborator privat și s-a decis ca angajaților să le fie efectuate probele imunologice la coronavirus, care, din spusele medicului, oferă garanție mai mare la precizia rezultatelor.
Medicul a explicat atunci, că probele au fost colectate și trimise la laboratorul privat, însă, ulterior, angajații laboratorului au contactat reprezentanții spitalului au spus că „probele ar trebui colectate repetat, deoarece s-a făcut o gafă și trebuie rebutate”. Astfel, probele au fost colectate repetat angajaților a doua zi.
Ce înseamnă „caz suspect” potrivit Protocolului
Potrivit Protocolului clinic național provizoriu Infecția cu coronavirus de tip nou COVID-19, cazul suspect se atribuie pacientului cu boală respiratorie acută (febră ȘI/SAU cel puțin un semn/simptom al bolii respiratorii, de exemplu: tuse, dificultăți de respirație etc.) ȘI cu un istoric de călătorie sau aflare într-un teritoriu care raportează transmiterea infecției COVID-19 în ultimele 14 zile anterioare debutului simptomelor.
Sau, un caz suspect este considerat pacientul cu boală respiratorie acută (febră ȘI/SAU cel puțin un semn/simptom al bolii respiratorii, de exemplu: tuse, dificultăți de respirație etc.) ȘI care a fost în contact cu un caz COVID-19 probabil sau confirmat ȘI care necesită spitalizare ȘI fără altă etiologie care explică pe deplin prezentarea clinică.
Potrivit datelor MSMPS, până la 14 mai, au fost confirmate 1245 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici- 291, asistenţi medicali- 466, felceri- 65, paramedici- 1, farmacişti- 19, personal auxiliar- 403 persoane.
