ALEGERILE PREZIDENȚIALE: riscuri de fraudare
Pe 2 octombrie, a fost dat startul alegerilor prezidențiale 2020. Deși campania electorală abia a început, există tot mai multe voci care acuză faptul că alegerile ar putea fi fraudate. Care sunt cele mai practicate exerciții de fraudare și cum pot fi evitate acestea?
„Candidații la funcția de șef de stat trebuie să fie cinstiți și onești în comunicarea cu publicul”
Violeta Gașițoi, avocată
Într-o societate democratică, alegerile trebuie să fie cinstite și democratice, deci, campania electorală și înseși alegerile trebuie să corespundă bunelor practici și legislației. Dacă e să facem sumarul acestor reguli, atunci candidații la funcția de șef de stat trebuie să fie cinstiți și onești în comunicarea cu publicul și în transmiterea informației și nu au dreptul să inducă în eroare opinia publică, alegătorii. De asemenea, ei nu au dreptul să folosească acțiuni ilegale privind atragerea alegătorilor de partea lor. În campaniile electorale, trebuie să fie create oportunități egale pentru exprimarea votului tuturor potențialilor alegători. Totodată, statul este obligat, prin intermediul instituțiilor sale oficiale, să monitorizeze corectitudinea alegerilor, iar în cazul depistării unor încălcări, să le oprească și să atragă la răspundere persoanele care le-au comis.
Din cele mai frecvente nereguli constatate în anii precedenți, aș sublinia următoarele: inducerea în eroare a alegătorilor, lipsa unei monitorizări eficiente a procesului electoral, votarea repetată de către unele persoane, votarea de către persoane inexistente ori decedate, falsificarea buletinului de vot, coruperea alegătorilor, folosirea voturilor alegătorilor din partea stângă a Nistrului.
În condițiile R. Moldova, votarea alegătorilor din partea stângă a Nistrului este extrem de periculoasă. În primul rând, autoritățile R. Moldova sunt lipsite de posibilitatea exercitării unui control efectiv asupra acestui teritoriu care, după cum cunoaștem, este controlat de Federația Rusă. În consecință, autoritățile nu pot controla dacă informația preelectorală comunicată alegătorilor de pe acest teritoriu este veridică, actuală și obiectivă. Cel mai probabil, în aceste alegeri, persoanele care domiciliază în stânga Nistrului pot fi manipulate privind candidații și ofertele electorale. Se știe că președintele actual al R. Moldova este susținut de președintele Federației Ruse care, de fapt, controlează toate procesele din Transnistria. Respectiv, absoluta majoritate a populației din stânga Nistrului vor vota la indicația autorităților actuale ale Federației Ruse și la indicația actualei conduceri a Transnistriei. Totodată, din cauza lipsei controlului din partea R. Moldova asupra acestui teritoriu, votarea nu va fi monitorizată în mod eficient, iar din acest motiv pot fi comise numeroase fraude de o mare gravitate. Permiterea votării de către populația din partea stângă a Nistrului va favoriza în mod evident actualul președinte și va defavoriza oponenții acestuia.
„Am stat într-un rând imens timp de 5 ore și nu am putut să votez”
Mariana Plămădeală, reprezentantă a diasporei, Marea Britanie
În acest an, sunt încântată că vom avea secție de votare la Birmingham, în Marea Britanie. În 2016, la alegerile de atunci, am plecat entuziasmați cu automobilul la Londra cu alți prieteni. Atunci ne organizasem online ca să ne deplasăm cât mai mulți împreună. Am stat într-un rând imens, timp de 5 ore și nu am reușit să votez. Și acum îmi amintesc drumul spre Birmingham. Când am aflat rezultatele alegerilor la care eu nu reușisem să-mi dau votul, mi-am pierdut darul vorbirii. Acum, sunt implicată activ în organizarea secției de votare de la Birmingham și sunt încântată că, până la momentul actual, avem deja 15 voluntari care și-au manifestat interesul de a participa în activitățile secției de votare și la monitorizarea procesului electoral de la Birmingham. Mă îngrijorează enorm felul în care au avut loc înscrierile prealabile ale alegătorilor în Federația Rusă, într-un termen extrem de scurt și, în consecință, dublarea numărului de secții de votare în Federația Rusă, dar și în Transnistria. Pentru a evita fraudele electorale, avem nevoie de transparență maximă a procesului electoral în lumea întreagă, ieșirea la vot a alegătorilor din categoria de vârstă 18-25 ani – categorie care, de obicei, este cea mai absentă, reacția promptă la fraudele constatate, observatori internaționali în cât mai multe secții de vot, mai ales în Rusia și acolo unde vor vota alegătorii din stânga Nistrului, dar și comunicarea imediată președinților de secții despre fraudele observate. Doar prin comunicare și reacție promptă la orice abatere vom reuși să ne alegem un președinte care să ne reprezinte, să ne unească și să ne inspire.
„Nu mă îndoiesc că va fi pusă în uz și tradiționala mită electorală”
Anatol Moraru, scriitor, lector superior la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
De la 1990 încoace în R. Moldova s-au înrădăcinat, din păcate, câteva modalități eficiente de falsificare a alegerilor. Mă tem că această experiență nocivă în ale fraudatului va fi folosită și de actuala guvernare în prezidențialele din 1 noiembrie 2020. O instituție implicată nemijlocit în acest proces este chiar CEC. De exemplu, lejeritatea cu care a fost adoptată decizia de a deschide tocmai 42 de secții de votare pentru transnistreni sau impertinența cu care a fost refuzată înregistrarea în cursă a lui Andrian Candu sau Octavian Țîcu, două personaje de o anumită greutate politică, sunt probe mai mult decât elocvente. În acest context, e de la sine înțeles că CEC va continua să facă totul pentru ca Igor (Nicolaevici) Dodon să mai călărească încă patru ani R. Moldova. Se va implica, mai exact se implică, și Moscova și nu numai cu credite și kulioace. „Prezidentu” Transnistriei nu avea cum să permită ca “cetățenii săi” să voteze un președinte „al altei țări” fără dispoziția Kremlinului. La fel, nu mă îndoiesc că va fi pusă în uz și tradiționala mită electorală: fie că va fi tușonkă și grecikă, 50 de lei sau 20 de dolari, un păhărel de vin sau de țuică. Mulți vor vota cum le va spune preotul, primarul sau șeful instituției/ organizației/întreprinderii în cadrul căreia sunt angajați.
Reprezentanții instituțiilor europene vor fi, ca totdeauna, îngrijorați de situația creată. Așa că sunt, vorba lui Vasile (Pavlovici) Tarlev, pisimist: totul va fi parșiv ca întotdeauna…
„Ne amintim pelerinajul electoral, autocarele cu votanți și votul multiplu”
Iurie Cojocaru, stabilit în Marea Britanie
Campania electorală încă nu începuse, dar deja era vizibil cum concurenții electorali, partidele lor, cu susținerea simpatizanților din teritoriu încearcă influențarea, iar prin asta și fraudarea procesului electoral și, implicit, a alegerilor. De exemplu, în listele unor concurenți electorali, precum Igor Dodon sau Renato Usatîi, apar donații importante care nu pot fi justificate, din simplul motiv că, fie donatorii declară venituri zero în declarațiile lor de avere, fie sunt funcționari publici și nu dispun de asemenea sume de bani. O altă încercare de fraudare s-a produs deja la înregistrarea prealabilă pentru a facilita deschidea mai multor secții de votare peste hotare. Astfel, persoane special angajate din R. Moldova mergeau prin sate și colectau semnături de la rudele persoanelor aflate în Rusia – ceea ce înseamnă falsificare de semnături. Cu toții am observat numărul record de înregistrări scrise „venit din Rusia”. Tot referitor la înregistrarea prealabilă am întâlnit persoane aflate în țări din Vestul Europei, care la înregistrare au descoperit că ele ar fi fost deja înregistrate pentru a vota în Rusia, chiar dacă ele niciodată nu au fost acolo și nici nu planifică să meargă. Cum a fost posibil așa ceva? Funcționari publici locali, care dețineau date cu caracter personal, au folosit abuziv aceste informații, pentru a influența înregistrarea prealabilă. Zilele trecute, societatea civilă a făcut mai multe sesizări, dar, din păcate, CEC, prin intermediul președintelui său, Dorin Cimil, dă din umeri și ne spune că nu poate face nimic în acest sens, aruncând responsabilitatea pe procuratură și instanțele de judecată. Legislația în vigoare este defectuoasă și păguboasă. Lipsesc niște prevederi clare de reglementare, investigare și pedepsire a făptașilor implicați în fraudarea scrutinului.
Mă întrebați de soluții? În primul rând, depolitizarea instituțiilor statului, aplicarea legii, funcționarii publici să-și facă datoria, iar, unde este cazul, legislația să fie îmbunătățită și actualizată.
O altă problemă cunoscută de ani buni în spațiul public este fraudarea alegerilor din regiunea transnistreană. Este inacceptabil cum așa-zisele autorități din stânga Nistrului își mută nestingherit punctele vamale acolo unde „vrea mușchiul lor”, fără ca cei de la Chișinău să întreprindă ceva. Un teritoriu necontrolat, prin care este falsificat masiv votul la fiecare alegeri naționale și influențat procesul electoral. Ne amintim de pelerinajul electoral, de autocarele cu votanți și de votul multiplu.
Ar mai fi multe de spus, dar, cu certitudine, nu sunt lucruri noi, se practică de ani de zile, iar rezolvarea lor sau tragerea unui semnal de alarmă trebuie dat permanent până ajungem la cel mai bun și democratic rezultat. Nu-i ok să ne amintim de alegeri și de fraudarea lor doar în preajma alegerilor. Pentru că suntem prinși iar nepregătiți și puși în fața faptului împlinit. Dacă am realiza cât de mult valorează fiecare vot și cât de mult contează să fim corect informați și uniți, nu am mai fi atât de indiferenți și lăsători.
„Cele mai mari fraude sunt făcute prin manipulare”
Vadim Șterbate, jurnalist, Observatorul de Nord
Cele mai mari fraude continuă să fie făcute prin manipulare, iar arsenalul este mare: televiziuni propagandistice, site-uri „de știri” care numai de știri nu sunt, posturi de radio străine care promovează alte valori decât cele naționale, pagini populare pe rețelele de socializare… Toate acestea, prin informații false, prin semi-adevăruri și multe alte tertipuri dezinformează cetățenii. Pe de o parte, acestea atacă josnic și fără dovezi contracandidații, iar pe de altă parte, lustruiesc imaginea celui care este promovat drept unicul candidat care a făcut și va face. Desigur, nu se menționează că ceea ce se face tot cu banii noștri se face și că de fapt multe dintre laudele aduse nu au nimic în comun cu funcția și atribuțiile președintelui. Contează mult procesul electoral din ziua votării, transportarea și cumpărarea tradițională a alegătorilor, dar și lucruri mult mai grave pe care doar le putem bănui, căci organele de drept rămân controlate de autorități și de partide fără să facă lumină asupra acestor cazuri.
„Cea mai posibilă, „populară” și eficientă metodă de fraudare în R. Moldova este coruperea alegătorilor”
Galina Bostan, directoare CAPC
După mine, cea mai posibilă, „populară” și eficientă metodă de fraudare a alegerilor în R. Moldova este coruperea alegătorilor. Într-o țară în care majoritatea populației are un venit sub media existenței, cadourile electorale reprezintă „un argument” consistent pentru o alegere sau alta. Politicienii sunt conștienți de acest fapt și, cu părere de rău, o bună parte dintre ei, pe parcursul mai multor scrutine electorale au aplicat acest procedeu și au „reușit” să ajungă la guvernare sau să atingă scoruri electorale, care să le permită să influențeze procesele politice din țară. Marea problemă este că ”reușita lor” se transformă în ”necazul” nostru, al cetățenilor RM. Mijloacele utilizate pentru coruperea alegătorilor pot proveni fie din exterior, fie din RM. În tot cazul, nota de plată va fi achitată de contribuabilul nostru (drumuri și servicii publice scumpe, dar de calitate proastă).
Care ar fi soluțiile pentru diminuarea fenomenului coruperii electorale? Alături de educația civică, cea mai importantă soluție ar fi denunțarea cazurilor de corupere a alegătorilor la Procuratura Anticorupție. Este adevărat că, din 2011, anul în care a fost introdusă în Codul penal componenta de infracțiune „coruperea alegătorilor”, nu „s-a auzit” despre condamnări în baza acestei componente de infracțiuni. Presupunem că acest fapt se datorează lipsei de interes din partea concurenților electorali pentru o concurență politică sănătoasă și, implicit, pentru denunțarea cazurilor de corupere a alegătorilor, pe de o parte, și pe ezitarea Procuraturii Anticorupție de a investiga cazurile de corupere a alegătorilor, pe motiv că s-ar putea ca acestea să fie interpretate ca fiind politice, pe de altă parte. În tot cazul, calitățile morale ale candidaților electorali, precum și deschiderea acestora pentru denunțarea cazurilor de corupere a alegătorilor, au un rol crucial în asigurarea „ecologiei” procesului electoral.
CAPC, cu suportul Fundației Soros Moldova, a elaborat un Ghid privind identificarea cazurilor de corupere a alegătorilor – http://www.capc.md/ro/publications. Acesta conține explicații privind esența infracțiunii de corupere a alegătorilor, modalitatea de identificare și documentare a infracțiunii de corupere a alegătorilor, instituțiile competente pentru investigarea și sancționarea acestor infracțiuni, termenele de examinare, inclusiv instrucțiuni privind pașii concreți, care trebuie întreprinși pentru detectarea și documentarea primară a acestor cauze.
Candidații electorali sesizează tentative de fraudare a alegerilor de către Igor Dodon și Partidul Socialiștilor
La 26 septembrie, candidații la funcția de președinte al R. Moldova: Renato Usatîi, Tudor Deliu, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă au adresat o scrisoare comună comunității internaționale prin care își exprimă „îngrijorarea și sesizează asupra tentativelor de fraudare a alegerilor de către Igor Dodon și Partidul Socialiștilor”.
Semnatarii adresării făceau trimitere la unele procese grave de viciere a procesului electoral, subliniind că, în procesul monitorizării, s-au depistat un șir de încălcări grave, cu caracter sistemic, precum: falsificarea masivă a cererilor pentru înregistrarea prealabilă în vederea deschiderii secțiilor de votare în Federația Rusă, în cererile de înregistrare prealabilă fiind incluse persoane care au recunoscut că nu au semnat vreo cerere, fapt ce denotă falsificarea semnăturilor acestora. De asemenea, în cererile de înregistrare prealabilă se regăsesc persoane care au declarat că nu intenționează să meargă în Federația Rusă pentru exercitarea votului.
Candidații la funcția de șef al statului se referă și la „riscul transportării organizate și cumpărării masive a voturilor cetățenilor din regiunea transnistreană”.
Totodată, tentativa CEC de a interzice partidelor politice susținerea financiară a propriilor candidați, fapt ce contravine legislației, facilitează ascunderea cheltuielilor reale de către candidați și îl favorizează pe Igor Dodon în detrimentul celorlalți concurenți electorali.
Semnatarii scrisorii solicită de la comunitatea internațională implicarea în procesul de monitorizare a acțiunilor instituțiilor statului în cadrul procesului de organizare a unor alegeri libere și corecte.
Solicitați de ZdG, responsabili din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), ne-au declarant că nu fac niciun comentariu pe marginea declarațiilor politice. Totodată, Maxim Lebedinschi, secretarul CEC, întrebat cum pot fi anticipate eventualele fraude în scrutinul prezidențial de la 1 noiembrie, ne-a comunicat următoarele:
alegătorii trebuie să manifeste un spirit pro-activ, să nu se lase influențați de exponenți ai forțelor politice. Fiecare alegător trebuie să fie conștient de faptul că legislația R. Moldova îi garantează dreptul la o alegere liberă și secretă. Potrivit legislației R. Moldova, nimeni nu are dreptul să influențeze opțiunea alegătorului. Dacă cetățeanul se prezintă la vot și își exercită votul neinfluențat de nimeni, înseamnă că alegerile sunt libere și corecte. Fiecare cetățean trebuie să fie conștient că nu are dreptul să-și vândă votul. Chiar și așa, există, au fost înregistrate tentative de corupere a alegătorilor. Apropo, în timpul alegerilor parlamentare de la Hîncești au fost înregistrate mai multe sesizări, pe care le-am transmis organelor de drept, unde se mai află în examinare.
În activitatea sa, CEC analizează rapoartele de monitorizare prezentate de ONG-uri și de monitorii altor instituții. Iar Sistemul Informațional de Stat „Alegeri” permite prevenirea oricărei tentative de vot multiplu, dat fiind că fiecare alegător, cu datele sale personale, este inclus în sistem la momentul votării, astfel încât o votare repetată devine imposibilă.
În ziua alegerilor, un rol aparte în monitorizarea corectitudinii procesului electoral le revine observatorilor acreditați în cele peste 2000 de secții de votare. De altfel, nu doar observatorii, dar și fiecare cetățean responsabil este în drept să sesizeze CEC, dacă a devenit martor al unor nereguli electorale.
