Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Adunarea Generală ONU definește Rusia…

Adunarea Generală ONU definește Rusia drept „putere ocupantă” și cere Moscovei „să își retragă imediat, complet și necondiționat forțele militare din Crimeea”

Foto: kyivpost.com

Adunarea Generală a adoptat, în această dimineață, trei rezoluții privind prevenirea conflictelor armate, a sănătății globale și a politicii externe, inclusiv una care solicită Federației Ruse să retragă forțele militare din Crimeea și alta care a declarat 27 decembrie Ziua Internațională a Pregătirii pentru Epidemie.

Rezoluţia, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părţi din Marea Neagră şi Marea Azov, a fost adoptată de 63 de ţări, în timp ce 17 au votat împotrivă şi 62 s-au abţinut.

Rezoluţia nu are un caracter obligatoriu, dar are semnificaţie politică. Ea a fost supusă la vot de aproape 40 de ţări, inclusiv europene (Marea Britanie, Franţa, Germania, statele baltice etc.), Statele Unite, Australia, Canada şi Turcia.

Reprezentantul Ucrainei, care a introdus textul, a declarat că, ocupând Crimeea și transformând-o într-un avanpost militar puternic, Federația Rusă încalcă dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite. Prezența militară tot mai mare a Moscovei în peninsulă reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității dincolo de regiunea Mării Negre, a adăugat el.

Rezoluţia „îndeamnă Rusia, ca putere ocupantă, să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat forţele militare din Crimeea şi să înceteze fără întârziere ocupaţia temporară a teritoriului Ucrainei”, informează un comunicat al ONU.

În faţa „destabilizării continue a Crimeei ca urmare a transferurilor de către Rusia a unor sisteme avansate de armament, inclusiv avioane şi rachete cu capacitate nucleară, arme, muniţii şi personal militar pe teritoriul Ucrainei”, rezoluţia îndeamnă Moscova „să pună capăt acestor activităţi fără întârziere”.

Reprezentantul Federației Ruse, într-o explicație a poziției sale înainte de vot, a subliniat caracterul politizat al proiectului. Pentru un al treilea an, a spus el, Adunarea a fost distrasă de un text emis de Ucraina, chiar dacă poporul din Crimeea și-a decis deja viitorul printr-un referendum.

Conflictul dintre luptătorii separatişti susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene a provocat moartea a peste 13.000 de persoane începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea iar forţele proruse din estul Ucrainei s-au revoltat împotriva regimului de la Kiev.

Tensiunile dintre Rusia şi statele occidentale pe acest dosar continuă să fie ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dovadă o reuniune informală organizată săptămâna trecută la iniţiativa Rusiei pe subiectul acordurile de la Minsk din 2015. Spre nemulţumirea Moscovei, Germania şi Franţa au boicotat această sesiune, considerată de cele două state europene drept o platformă internaţională oferită separatiştilor din Donbas, dintre care unii fuseseră invitaţi să ia cuvântul.