Adoptat de Parlament: Edificiile autorităților publice centrale vor fi renovate, pentru a spori eficiența energetică
Clădirile din domeniul public al statului, care nu îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică, vor fi renovate, anual, începând cu anul 2024. Acest lucru se regăsește într-un proiect de lege, care a fost adoptat vineri, 12 mai, de Parlament.
Începând cu 2024, clădirile autorităților centrale, care au o suprafață de peste 250 de m² și nu îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică, vor fi renovate. Estimările arată că vor fi necesare cheltuieli care variază între 27 și 32 de milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, legea privind eficiența energetică, cu modificările votate vineri în a doua lectură, pune la dispoziția Ministerului noi instrumente, inclusiv financiare, pentru a realiza și încuraja investiții în măsuri de eficiență energetică și introduce ținte concrete privind economiile de energie la nivel de țară.
Astfel, va fi creat Fondul de eficiență energetică destinat renovării clădirilor instituțiilor publice și din sectorul rezidențial, care sunt responsabile de circa 50% din consumul de energie și „au un potențial mare de economisire”.
Totodată, Agenția pentru Eficiență Energetică va fi transformată din autoritate administrativă în instituție publică și va putea, astfel, implementa o serie de programe de eficiență energetică:
- Programul de subvenționare a echipamentelor electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic (pilotat în prezent în parteneriat cu PNUD în cadrul Programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de UE) – aproximativ 3.9 milioane de euro pentru etapa de pilotare până în august 2023, aplicat 25 000 de gospodării;
- Programul Casa verde, care va oferi subvenții gospodăriilor casnice la implementarea măsurilor de eficiență energetică (pilotat în prezent în parteneriat cu PNUD în cadrul aceluiași program) – aproximativ 500 de mii euro din partea UE pentru etapa de pilotare până în august 2023 – 500 – familii vulnerabile;
- Programul de reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale;
- Susținerea dezvoltării sectorului de biocombustibili;
- Programe de reînnoire a parcului auto existent prin substituirea vehiculelor cu motoare cu ardere internă cu vehicule electrice, precum și de extindere a infrastructurii publice de încărcare cu energie electrică și alte programe.
Un alt instrument la dispoziția Ministerului Energiei va permite contabilizarea măsurilor alternative de eficiență energetică, atât în sectorul public, cât și privat. De asemenea, urmează a fi creat subsistemul informațional de management energetic (SIME), care este un instrument de monitorizare a performanței utilizării energiei și apei cât și a costurilor aferente în cadrul clădirilor publice și clădirilor în care activează instituții și/ sau autorități publice. Datele cu privire la profilul consumul de resurse energetice și apă al clădirilor și costurile aferente, colectate și procesate prin intermediul SIME vor fi puse la dispoziția publicului, iar rapoartele detaliate despre profilul de consum și performanța energetică a clădirii vor fi puse la dispoziția proprietarilor clădirilor și/sau a gestionarilor acestora pentru a întreprinde în timp util măsuri punctate de sporire a eficienței energetice.
Documentul obligă Guvernul, începând cu anul 2024, să întreprindă măsuri ce vor duce la economii anuale de energie în mărime de 0,8% din media consumului final de energie în perioada 2019-2022. În sectoarele economiei naționale precum industria, transporturi, agricultură, servicii și gospodăriile casnice vor fi întreprinse măsuri de eficiență energetică care vor genera anual economii de energie de aproximativ 244 Gigawați oră (GWh), (consumul de energie electrică în R. Moldova în anul 2021 a fost de 3 500 GWh).
Legea creează cadrul juridic pentru planificarea pe termen lung, inclusiv pentru elaborarea Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, în calitate de document de politici care va stabili țintele naționale în domeniul eficienței energetice, energiei regenerabile și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru orizontul de timp 2030. Totodată, astfel va fi transpusă în legislația națională Directiva (UE) 2018/2002 privind eficiența energetică, care face parte din pachetul legislativ al UE – Clean energy for all Europeans.
Inițiativa legislativă a fost votată, în a doua lectură, de 59 de deputați.