Activitatea autorităților anticorupție pe timp de COVID

Transparency International – Moldova (TI – Moldova) a studiat activitatea autorităților anticorupție din primul semestru al anului 2020 și vine cu o serie de recomandări de impulsionare a activității organelor anticorupție și sporirea vizibilității acestora. Instituțiile supuse monitorizării au fost Procuratura Anticorupție (PA), Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Centrul Național Anticorupție (CNA).

Perioada monitorizată este inedită și nu poate fi comparată cu perioada similară a anului 2019, din cauza situației epidemiologice legate de răspândirea noului coronavirus, care a generat atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie 2020, a gradului de alertă cu cod galben, portocaliu și roșu, iar la 17 martie 2020 – instituirea stării de urgență în R. Moldova. În raportul TI-Moldova se arată că situația epidemiologică a afectat activitatea autorităților, astfel, deși mai multe activități puteau fi desfășurate la distanță, oportunitatea nu a fost utilizată imediat și plenar de către entitățile anticorupție. În acest context, TI-Moldova recomandă ca autoritățile anticorupție să extindă utilizarea, efectivă și eficientă, a metodelor și a tehnicilor de lucru la distanță, în special, în domeniile de instruire și în activități de prevenire a corupției.

Vă prezentăm aici principalele concluzii ale experților TI-Moldova privind activitatea PA, CNA și ANI, precum și recomandările propuse pentru o mai bună funcționare a acestora. Inițial, urmau să fie analizate rapoartele semestriale de activitate ale celor trei instituții, dar, întrucât în octombrie 2020 ANI era singura autoritate anticorupție care a elaborat și a publicat un raport de activitate pentru prima jumătate a anului 2020, în cazurile PA și CNA drept sursă au servit informațiile publicate pe paginile oficiale web ale acestor entități, dar și alte portaluri.

ANI – funcțiile de inspectori de integritate, suplinite în proporție de doar 37%

ANI asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau a funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale, precum și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Principalele deficiențe depistate în activitatea ANI sunt legate de gradul redus de suplinire a funcției de inspector de integritate. Astfel, din totalul de 43 de inspectori necesari, conform statelor de personal, în primul semestru din 2020 în cadrul ANI activau doar 16, alte 27 de funcții fiind vacante. În urma analizei tipurilor de proceduri de control, inițiate de către ANI, TI-Moldova a constatat că procedurile de control ce vizează averile au cea mai mare pondere în categoria procedurilor de control inițiate, având însă cea mai mică pondere în ceea ce privește procedurile finalizate cu constatarea încălcărilor. Totodată, pornind de la datele privind procedurile de control aflate pe rolul inspectorilor de integritate la început de an, controlul averilor pare să necesite mai mult timp. Aceasta ar putea să însemne că există deficiențe în asigurarea interconexiunii bazelor de date gestionate de diferite autorități, care ar trebui să fie accesibile inspectorilor de integritate.

În acest context, TI-Moldova vine cu recomandări privind activitatea de mai departe a ANI:

● suplinirea tuturor funcțiilor vacante de inspectori de integritate, fără de care ANI nu va progresa;

● creșterea numărului de declarații de avere și interese personale rectificate ar putea fi stopată printr-un mai bun ghidaj al declaranților – ar fi utilă îmbunătățirea ghidului destinat declaranților;

● dezvoltarea unui modul e-Learning ca să concentreze eforturile personalului asupra activității de control;

● asigurarea interconexiunii bazelor de date gestionate de diferite autorități și care ar trebui să fie accesibile inspectorilor de integritate, în vederea îmbunătățirii activității de control al averii și intereselor personale;

● ANI ar trebui să depună eforturi suplimentare în urmărirea finalităților controalelor: încălcări identificate; sancțiuni/interdicții aplicate/executate; acțiuni în constatarea nulității actelor; averi nejustificate confiscate. Aceștia sunt indicatorii, în baza cărora va fi evaluată utilitatea ANI;

● Consiliul de integritate ar trebui să ofere suportul necesar strategic ANI;

● Ministerul Justiției ar trebui să grăbească promovarea proiectului de lege privind modificarea cadrului normativ aferent controlului averii și intereselor personale, elaborat de ANI, nu înainte ca proiectul să fie supus dezbaterii publice;

● Parlamentul, în exercitarea atribuțiilor de control parlamentar, trebuie să dea dovadă de corectitudine, promptitudine și eficiență. Nimic nu poate demotiva mai mult o entitate audiată decât proceduri aplicate formalizat și abordări politizate;

● ANI ar trebui să depună toată diligența în executarea Hotărârii Curții de Conturi nr. 70/2019 cu privire la Raportul auditului performanței privind funcționalitatea și eficacitatea Sistemului informațional automatizat „e-Integritate” – toate entitățile vizate ar trebui să-i acorde suport și asistență.

În cazul CNA este necesară o mai bună reflectare a activității instituției

TI-Moldova recomandă CNA să depună eforturi suplimentare în reflectarea rezultatelor activității, iar sintezele săptămânale, pentru a fi utile, ar trebui să fie furnizate cu regularitate. Printre recomandările TI-Moldova adresate CNA se numără și:

întocmirea rapoartelor/notelor trimestriale/semestriale care să conțină o analiză a principalilor indicatori de performanță instituțională;

pe pagina web este necesar de actualizat, cu regularitate, informațiile privind: dosarele aflate în gestiune, persoanele reținute; cazurile aflate în instanță de judecată; apelurile la Linia Națională Anticorupție.

Reținerea, în ianuarie 2020, a procurorului-șef al PA, Viorel Morari, a influențat negativ imaginea PA

Activitatea PA a fost serios afectată de reținerea, în ianuarie 2020, a procurorului-șef al PA, Viorel Morari, căruia i s-a incriminat abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale, precum și de rezultatele controlului activității, efectuat la dispoziția Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020. Raportului întocmit în urma controlului efectuat la PA a scos în evidență un șir de practici grave, cum ar fi:

● mimarea căutării persoanelor învinuite;

● punerea neîntemeiată sub învinuire, urmată de clasarea procesului;

● efectuarea cu încălcări a măsurilor speciale de investigații;

● arestări ilegale;

● standarde duble în calificarea faptelor;

● pornirea dosarelor în lipsa vreunei bănuieli rezonabile;

● tergiversarea urmăririi penale;

● menținerea calității de învinuit pe perioade excesive de timp;

● existența unor politici punitive care contravin standardelor CtEDO: s-au remarcat, în special, practicile de rețineri și arestări în masă la fază incipientă în cauze care, în final, nu se soldau cu pedepse realmente privative de libertate. Standardele CtEDO admit arestarea unei persoane pentru o perioadă mai îndelungată, în exclusivitate, în cazurile în care în privința acesteia se urmărește pedeapsa cu închisoare.

În acest sens, TI-Moldova recomandă instituției să-și elaboreze și îmbunătățească pagina web proprie, aceasta fiind importantă în sporirea vizibilității și credibilității, pentru a depăși criza de imagine cu care se confruntă. Totodată, TI-Moldova recomandă autorităților anticorupție să furnizeze periodic, dar cu regularitate, informații privind cazurile de rezonanță instrumentate, întrucât există riscul ca acestea să se piardă în rutina activității, alimentând suspiciunile publicului privind angajarea politică a autorităților anticorupție.

Cetățenii consideră că situația social-economică poate fi îmbunătățită, în primul rând, prin combaterea corupției

Potrivit Barometrului Opiniei Publice din octombrie 2020, întrebați în ce măsură sunt mulțumiți de ceea ce face conducerea țării în domeniul combaterii corupției, 60% dintre persoanele participante la sondaj au răspuns că nu sunt deloc mulțumite, doar 9% au răspuns că sunt destul sau foarte mulțumite. Peste 60% dintre cei intervievați consideră că situația social-economică din țară poate fi îmbunătățită prin combaterea corupției, în timp ce 51% au răspuns că prin schimbarea conducerii țării.

Centrul Național Anticorupție se bucură de încrederea a 16% dintre respondenții intervievați în octombrie 2020, în scădere, comparativ cu sondajul din decembrie 2019, atunci când 26% dintre participanții la sondaj au răspuns că au încredere în CNA.

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea și raportarea privind integritatea instituțiilor statului și activitățile anticorupție în Moldova”, implementat de Transparency International – Moldova și finanțat de Ambasada SUA la Chișinău, secția INLE. Opiniile exprimate în articol nu reflectă neapărat poziția donatorului.