Accidentele de muncă omoară anual tot atâția oameni, câți ar muri într-un război
Anual, în lume se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale – cam tot atâția oameni câți mor într-un război. În R. Moldova, cele mai multe accidente la locul de muncă se produc în domeniul construcțiilor, principala cauză fiind căderile de la înălțime. Angajatorii sunt cei pentru care securitatea și sănătatea la locul de muncă a angajaților ar trebui să fie o prioritate. Pe lângă aceasta, în contextul pandemiei, aceștia trebuie să ia măsuri pentru protecția angajaților de infectarea cu noul tip de coronavirus. În anul 2020, se atestă că a fost afectată sănătatea mintală la locul de muncă a categoriilor implicate în combaterea pandemiei. De asemenea, angajații din întreaga lume au fost afectați de îmbolnăvirea cu COVID-19, pierderea locurilor de muncă și reducerea veniturilor.
„Un muncitor de 33 de ani a decedat, după ce a căzut de pe o clădire aflată în construcție”.
„Patru angajați la o companie de construcție au ajuns în stare gravă la spital, în octombrie 2020, după ce o macara s-a prăbușit peste ei, pe un șantier”.
„Un bărbat a murit într-un accident la locul de muncă, pe teritoriul unei uzine”.
Sunt doar câteva dintre știrile apărute în ultimul timp în mass-media din R. Moldova. Membrii familiilor, devastați de durere, nu pot să vorbească despre apropiații care „astăzi ar fi trebuit să fie vii”, după cum spun ei.
Anual, la 28 aprilie, este marcată Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, zi în care se comemorează victimele accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. În această zi, atenția internațională se focalizează asupra tendințelor din domeniul securității și sănătății în muncă.
„Securitatea și sănătatea în muncă este un avantaj pentru angajator”
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în 2019, 36 de persoane din R. Moldova au murit la locul de muncă, iar alte 457 de persoane au suferit accidentări. Acest lucru se întâmplă inclusiv din cauza încălcărilor în domeniul securității și sănătății în muncă admise de către angajatori.
„Securitatea și sănătatea în muncă este, în primul rând, un avantaj pentru angajator”, a menționat Igor Ciloci, directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM).
Potrivit ISM, inspectorii cu atribuții de control în domeniul securității și sănătății în muncă din cadrul autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale au efectuat 1116 controale, în care au fost consemnate 9925 de încălcări și abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul securității și sănătății în muncă.
Cea mai mare pondere a accidentărilor – în construcții
Cea mai mare pondere a accidentărilor se atestă în domeniul construcțiilor, în 2019 fiind înregistrate zece accidente mortale şi şase grave. În agricultură şi silvicultură au avut loc șase accidente mortale şi șapte grave, iar în transporturi, depozitare şi comunicații – șapte accidente mortale și trei grave. În industria prelucrătoare s-au produs 14 accidente, dintre care patru mortale şi 10 grave, iar în comerț – patru accidente, dintre care trei mortale și unul grav, arată datele ISM.
Cele mai multe persoane accidentate la locul de muncă au căzut de la înălțime. Alte împrejurări în care s-au produs accidentările sunt prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport pe drumuri publice și pe teritoriul întreprinderilor, căderea, prăbușirea de materiale și obiecte sau electrocutarea.
Accidentarea persoanelor aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată
„În urma cercetării accidentelor, s-a stabilit că acestea s-au produs cel mai frecvent atât din cauza încălcării de către executanți a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cât şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate”, se arată într-un raport al ISM. Cel mai complicat, susţin inspectorii, este să cercetezi accidentele produse în cazul persoanelor aflate în relaţii de muncă nedeclarate. Astfel, în 2019, s-au produs trei accidente mortale și două grave cu persoane care nu aveau relaţii de muncă legalizate. Aceste evenimente tragice s-au produs la un angajator-persoană fizică și la patru agenți economici.
Din 2020, domeniul securității și sănătății în muncă din lume a fost afectat de pandemia de COVID-19. În contextul pandemiei, o atenție mai mare se atrage sănătății mintale la locul de muncă.
„În sistemele de muncă există și riscuri psiho-emoționale care pot degenera în stări de stres și depresie, afectând sănătatea mintală. Aceasta este o categorie de riscuri ce rezultă din relațiile interumane”, a menționat Igor Ciloci, directorul adjunct al ISM.
Unul din cinci lucrători din domeniul sănătății au raportat simptome de depresie
Sarcina de muncă a medicilor în contextul pandemiei depășește regimul normal de muncă al unui angajat. Sunt supuse riscului și alte profesii care, în virtutea atribuțiilor pe care le au, intră în relații cu publicul larg: pedagogi, polițiști, inspectori, precizează Igor Ciloci.
OIM menționează că presiunile și riscurile la care se supun lucrătorii din domeniul sănătății în timpul pandemiei au afectat și sănătatea lor mintală: unul din cinci angajați din sănătate, la nivel global, au raportat simptome de depresie și anxietate.
Lucrătorii din sistemul de intervenții urgente, din sistemul medical și social au fost vulnerabili și faţă de riscul de infectare. Potrivit datelor unui raport al OIM, 7000 de lucrători din sănătate din întreaga lume au murit de la izbucnirea crizei, în timp ce 136 de milioane de lucrători din sănătate și asistență socială riscă să contracteze COVID-19 la locul de muncă.
1,6 miliarde de muncitori au continuat să lucreze, în pofida lockdown-ului
Ultimele estimări arată că 94% din forța de muncă globală locuiește în țări unde a fost recomandată instituirea lockdown-ului. Totuşi, o mare parte dintre cei 1,6 miliarde de muncitori, în special din țările în curs de dezvoltare, au continuat să lucreze în pofida lockdown-ului și a restricțiilor asociate cu pandemia. Aceasta i-a expus riscului infectării, unii dintre ei neavând acces la servicii sociale, cum ar fi acordarea unui concediu medical plătit.
Riscurile la care sunt supuși angajații, în contextul pandemiei, sunt legate de pierderea locului de muncă și a veniturilor. Aceștia sunt supuși și riscurilor de sănătate asociate cu condițiile de muncă și de scădere a productivității muncii.
Cele mai afectate domenii: confecțiile și agricultura
În rapoartele OIM se arată că 165 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă s-au pierdut în primul trimestru al anului 2020. Cele mai afectate domenii au fost cele ale confecțiilor și agriculturii. Companiile au fost nevoite să facă față întreruperilor de oferte și contractelor anulate. Muncitorii din agricultură din întreaga lume se confruntă cu salarii neplătite, cu lipsa protecției sociale și măsuri de protecție inadecvate.
„Țările trebuie să pună în aplicare sisteme solide și rezistente de securitate și sănătate în muncă, care să minimizeze riscurile pentru toată lumea, în cazul unor viitoare urgențe de sănătate”, spune OIM într-un raport, publicat la 28 aprilie, de Ziua Mondială pentru Securitate și Sănătate în Muncă.
Instituția estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente, urmate de incapacitatea temporară de muncă, şi se produc aproximativ 160 de milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale. Zilnic, se produc aproximativ 6.400 de decese, ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, iar aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămați la locul de muncă. În R. Moldova, încălcările ce țin de legislația muncii, dar și sugestiile pot fi comunicate la tel.: 0 22/ 49-94-00. Accidentele de muncă pot fi comunicate ISM la tel.: 022/ 49-41-29.
