83 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov care prevedea cedarea Basarabiei. DOC
Astăzi, 23 august, se împlinesc 83 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Iosif Stalin.
Pactul a împărțit Europa în sfere de influență sovietică și nazistă, care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.
Documentul cuprindea trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.
Potrivit istoricilor, cel mai important efect a fost, fără îndoială, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de către România. Și a mai fost crearea unei situații de politică externă aproape fără ieșire pentru România, care a pus-o, practic, în brațele Germaniei naziste, stat care, după seria de cedări teritoriale prelungită până în septembrie 1940, s-a declarat, după aceste ajustări dramatice, gata să garanteze nu doar ceea ce se numea atunci independența politică a României, ci și noua să configurație teritorială.
Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămăsese neocupat și/sau neîmpărțit din Europa.
În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului și nazismului.
Iar în 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluții prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă.
Rezoluția „subliniază că cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost început ca rezultatul imediat al notoriului pact de non-agresiune și de cooperare nazist-sovietic din 23 august 1939, prin care doi regimurile totalitare care împărtășeau obiectivul cuceririi mondiale au împărțit Europa în două zone de influență.
La Chișinău, Mișcarea Politică „UNIREA” va comemora împlinirea a 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.
Evenimentul va începe la ora 10:00, în fața Ambasadei Rusiei.
„23 august 1939 – ziua în care a fost semnat pactul sovieto-nazist care prevedea cedarea Basarabiei și implicit, ocupația acesteia de URSS. Instaurarea regimului comunist de ocupație a avut efecte dezastruoase pentru populație, ”eliberatorii” au pus în aplicare acțiuni atroce precum: exterminarea în masă a elitelor din Basarabia, foametea organizată, oameni nevinovați trimiși în pușcării și GULAG-uri pentru faptul că opuneau rezistență regimului, 3 valuri de deportări prin Siberii și Kazahstanuri. În total, peste milion de români basarabeni au avut de suferit din cauza acestui regim comunist”, se arată într-un comunicat al formațiunii.
