1 mai: Cine și de ce sărbătorește Ziua Muncii
Miercuri, 1 mai, se sărbătorește Ziua Muncii. Această zi este sărbătorită atât în R. Moldova cât și în alte peste 60 de țări ale lumii și este marcată cu roșu în calendar, fiind inclusă în categoria zilelor libere legale.
Decizia de a sărbători această zi a fost luată în 1889 de Congresul Internaționalei Socialiste, desfășurat la Paris. Reprezentanții partidelor socialiste și muncitorești reuniți în capitala Franței au hotărât organizarea anuală, începând cu 1 mai 1890, a unei manifestații muncitorești, în amintirea victimelor căzute la Chicago în timpul grevei generale din mai 1886.
Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. Protestul început pașnic s-a întins pe mai multe zile în care au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, înregistrându-se morți și răniți, atât în rândul protestatarilor, cât și în cel al polițiștilor.
În Uniunea Sovietică, liderii au îmbrățișat sărbătoarea, considerând că aceasta îi va încuraja pe muncitorii din Europa și Statele Unite să se unească împotriva capitalismului.
De-a lungul timpului, ziua de 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii. În unele țării, precum Australia, Elveția și Statele Unite, 1 mai nu este o sărbătoare oficială.
Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără R. Moldova, România, Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.
În România, Ziua Muncii și-a pierdut din importanță după Revoluția din decembrie.
G4Media a discutat cu istoricul român Liviu Zgârciu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, specializat în perioada comunistă românească.
„Paradoxul sărbătorii de 1 Mai e dat în primul rând de faptul că era o sărbătoare din lumea capitalistă și a avut succesul cel mare în lumea comunistă. În România, cel puțin până în 1970, de 1 Mai se organizau parade fastuoase în toate orașele. După anii 70, acestea au încetat să mai fie organizate în orașele din România, cu excepția Bucureștiului.
De ce? În primul rând din punct de vedere financiar și atunci fiecare instituție, întreprindere, era obligată să își organizeze această sărbătoare. Aveau loc întreceri sportive, spectacole, cântau laureații festivalurilor, programul era lejer, unitățile funcționau unele după programul de duminica, altele erau închise… ceea ce era interesant este că lumea se simțea bine.
Poate și de asta, astăzi este o sărbătoare pe care cei care au prins-o înainte de 1989 o regretă. Erau sărbători câmpenești, se ieșea la iarbă verde, unitățile de alimentație publică erau obligate să țină deschis, să deschidă mai multe chioșcuri unde cei prezenți serveau bere, mici…” spune Liviu Zgâciu.
