(VIDEO) Decizia Guvernului: Poporul va întoarce banii furați

În cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, Guvernul Filip a decis că creditele de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate, să fie convertite în datorie de stat. 

Astfel, sta­tul se obligă să ram­bu­r­seze banii ofe­riţi de Banca Naţio­nală a Mol­do­vei (BNM) celor trei bănci, în sco­pul aco­pe­ri­rii fur­tu­lui din sis­te­mul ban­car în pro­porţie de 15% din PIB.

Menționăm că anterior, această ini­ţi­a­tivă a fost res­pinsă de soci­e­ta­tea civilă și pusă „la păstrare” de Parlament. Mai mulţi lideri de opi­nie susţin că cetă­ţe­nii vor plăti în locul „celor care-şi bat joc de ţară şi care ne fac să trăim în sără­cie şi să ple­căm peste hotare”.

De 50 de ori mai săraci
Cen­trul de Ana­liză şi Pre­ve­nire a Coru­pţiei (CAPC) a ana­li­zat pro­iec­tul de lege pri­vind emi­siu­nea obli­ga­ţiu­ni­lor de stat în vede­rea exe­cu­tă­rii de către Minis­te­rul Finanţe­lor (MF) a obli­ga­ţiu­ni­lor de plată deri­vate din garanţi­ile de stat nr.807 din 17.11.2014 şi nr.101 din 01.04.2015.

„Dacă acest pro­iect de lege va fi votat, cetă­ţe­nii R. Mol­dova vor fi nevo­iţi să plă­tească pen­tru ceea ce nu au con­su­mat. Să întoarcă banii (13,5 mili­arde de lei, n.r.) pe care nu i-au chel­tuit, or, aceste dato­rii vor fi ram­bu­r­sate din impo­zi­tele achi­tate de cetă­ţeni. Ast­fel, nive­lul de viaţă va deveni şi mai redus”, susţine Galina Bos­tan, preşe­dinta CAPC.

Potri­vit pro­iec­tu­lui, MF va emite şi va trans­mite către BNM obli­ga­ţiuni de stat la valoa­rea nomi­nală, la rata fixă a dobân­zii, pe ter­mene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13,5 mili­arde de lei, cu rata efec­tivă a dobân­zii de 5%. „Cal­cule ele­men­tare arată că dobânda res­pec­tivă repre­zintă circa 678 mili­oane de lei pe an, fără a lua în cal­cul şi plata sumei de bază. Auto­rul pro­iec­tu­lui (MF, n.r.) nu explică de ce această dato­rie va fi ram­bu­r­sată timp de 25 de ani. La fel, MF nu argu­men­tează deci­zia de insti­tu­ire a dobân­zii de 5% plătită de stat către BNM, în con­tex­tul în care a acor­dat celor trei bănci cre­dite cu rata dobân­zii de 0,1%. Ast­fel, oame­nii vor plăti de 50 de ori mai mult decât a ofe­rit BNM”, sub­li­ni­ază Vio­rel Pâr­van, expert CAPC.

Povara financiară – pe umerii cetăţenilor
Vio­rel Pâr­van susține că cele mai grave erori s-au făcut atunci când Guver­nul a dat acele garanţii, însă acum e tim­pul să nu se ia deci­zii greşite. „Acest pro­iect regle­men­tează, prin norme juri­dice spe­ci­ale, trans­for­ma­rea în dato­rie internă a garanţi­i­lor de stat, acor­date de Guvern BNM pen­tru emi­te­rea unui cre­dit celor trei bănci. Ar fi de înţe­les intenţi­ile Guver­nu­lui, care reies din situ­a­ţia cre­ată după lichi­da­rea celor trei bănci comer­ci­ale, dar pen­tru redre­sa­rea con­se­cinţe­lor nega­tive, con­si­de­răm că, de la bun înce­put, tre­buia ca orga­nele de drept să reîn­toarcă banii de la cei care se fac vino­vaţi de jaf. Con­si­de­răm nece­sară exa­mi­na­rea supli­men­tară deta­li­ată a avan­ta­je­lor şi dez­a­van­ta­je­lor pro­iec­tu­lui de lege în raport cu trans­for­ma­rea în dato­rie internă a garanţi­i­lor de stat, acor­date de Guvern către BNM. În caz con­trar, această nouă povară finan­ci­ară va reveni cetă­ţe­ni­lor”, sub­li­ni­ază exper­tul CAPC.

Lipsiţi de pensii şi indemnizaţii sociale pentru o lună
La 2 decem­brie 2015, depu­ta­ţii s-au întru­nit într-o şedinţă spe­cială pen­tru a dis­cuta des­pre dela­pi­dă­rile din sis­te­mul ban­car şi măsu­rile între­prinse pen­tru elu­ci­da­rea situ­a­ţiei. La şedinţă a fost audiat şi Ana­tol Arapu, atunci minis­tru al Finanţe­lor. El a decla­rat că BNM a acor­dat cre­dite celor trei bănci cu pro­bleme, deşi se ştia că aces­tea sunt fali­men­tare şi nu vor avea de unde res­ti­tui banii. „Era clar, atunci când Guver­nul a acor­dat cre­di­tele, băn­cile erau fali­men­tare şi era clar că nu puteau res­ti­tui acele sume. Sub aspec­tul colap­su­lui sis­te­mu­lui ban­car, deci­zia a fost corectă. Dacă sta­tul nu inter­ve­nea, ris­cu­rile şi impac­tul pen­tru ţară puteau fi mult mai dra­ma­tice decât cos­tu­rile pe care şi le-a asu­mat sta­tul”, a decla­rat Arapu, la acea şedinţă a Par­la­men­tu­lui. Minis­trul declara că, pen­tru aco­pe­ri­rea dato­riei de 13,5 mili­arde de lei, în 2016, din Buge­tul de Stat vor fi scoşi 650-680 de mili­oane de lei, adică echi­va­len­tul a tota­lul pen­si­i­lor şi indem­ni­za­ţi­i­lor soci­ale pen­tru o lună. Şi asta, la o dobândă de 5%. Între­bat des­pre valoa­rea gaju­lui din cele trei bănci, Arapu s-a eschi­vat de la răs­puns, iar într-un final a spus că nu cunoa­şte nimic des­pre acest lucru.

Mai mulţi expe­rţi eco­no­mici au esti­mat că, în cazul în care acest pro­iect de lege va fi votat, vom observa cum cresc impo­zi­tele şi taxele.

Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) a venit cu o serie de obser­va­ţii refe­ri­toare la acest pro­iect de lege. Potri­vit lor, pro­iec­tul dat nu rezolvă pro­blema în sine şi nu iden­ti­fică solu­ţii pri­vind ges­tio­na­rea aces­tor dato­rii, ci afec­tează grav drep­tu­rile şi inte­re­sele fun­damen­tale ale cetă­ţe­ni­lor, garan­tate prin lege.

Ser­giu Gaibu, expert eco­no­mic:
„În cazul în care acest pro­iect de lege va fi votat, anual, o sumă impor­tantă din buge­tul de stat va fi ofe­rită BNM. Este clar că soci­e­ta­tea civilă este indig­nată de acest pro­iect de lege, pen­tru că aceşti bani vor fi întorşi din con­tri­bu­ţi­ile făcute de fie­care cetă­ţean. În loc să cre­ască nive­lul de trai, să se cre­eze tot felul de faci­li­tăţi şi să fie majo­rate pen­si­ile, banii vor fi văr­saţi la ram­bu­r­sa­rea dato­riei de stat.
Con­si­der că nu există o jus­ti­fi­care a fap­tu­lui că se cere o dobândă de 5%, în timp ce au fost ofe­rite cre­dite cu dobânzi de 0,1%. Guver­nul tre­buie să fie mai dur, să nego­cieze cu BNM şi să impună o dobândă de 0%. Acest lucru e posi­bil. Să ne amin­tim de situ­a­ţia din 1998, când banii au fost ram­bu­r­saţi fără vreo dobândă, pen­tru că a fost un împru­mut îngheţat. Cre­dit îngheţat e şi acesta, pen­tru că nu cetă­ţe­nii au fost cei care au bene­fi­ciat de acei bani. Per­so­nal, nu văd de ce ram­bu­r­sa­rea lui tre­buie pusă pe seama oame­ni­lor şi mai ales afi­şând o ast­fel de rată a dobân­zii”.

Dis­pa­ri­ţia mili­ar­du­lui furat din sis­te­mul ban­car al R. Mol­dova a fost posi­bilă din cauza neim­pli­că­rii Comi­siei Naţio­nale a Pieţei Finan­ci­are (CNPF), BNM şi a CNA, insti­tu­ţii res­pon­sa­bile de supra­ve­ghe­rea trans­fe­ru­ri­lor inter­ban­care. Con­clu­zia apa­rţine repre­zen­tan­tei FMI în Mol­dova, Armine Kha­cha­tryan. „În pofida numă­ru­lui mare de tranza­cţii sus­pecte rea­li­zate în ulti­mii doi ani, CNPF, res­pon­sa­bilă de supra­ve­ghe­rea înre­gis­tră­rii şi trans­fe­ru­ri­lor de acţiuni în băn­cile cotate la bursă, nu a ini­ţiat inves­ti­ga­ţii şi nu şi-a expri­mat îngri­jo­ra­rea. La fel, BNM şi Ser­vi­ciul pre­ve­nire şi com­ba­tere a spă­lă­rii bani­lor al CNA nu au între­prins nimic împo­triva acţio­na­ri­lor şi con­du­ce­rii băn­ci­lor, care au încăl­cat regle­men­tă­rile pri­vind com­ba­te­rea spă­lă­rii bani­lor”, susţine repre­zen­tanta FMI.

Sursa Video: www.privesc.eu