Cine este și ce avere are președintele Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente
Cu 14 voturi, directorul Centrului de Implementare a Reformelor și membrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Iurie Ciocan, a fost ales președinte al Comisiei Naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente. Decizia a fost luată în cadrul primei ședințe a Comisiei, care a avut loc la 12 septembrie curent. Secretar al Comisiei a fost aleasă Maria Nedealcov, reprezentat al Institutului de Ecologie şi Geografie.
Iurie Ciocan a precizat că până la 30 octombrie curent Comisia urmează să prezinte Guvernului o hotărâre prin care să fie stabilite circumscripțiile uninominale, a precizat Iurie Ciocan.
Comisia este un organ independent, fără personalitate juridică, creat pentru elaborarea, adoptarea şi transmiterea către Guvern a deciziei de constituire a circumscripțiilor uninominale permanente în condițiile Codului electoral.
Iurie Ciocan este membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) încă din 2003. În 2005 a devenit secretarul acestei structuri, iar în 2011 a fost ales preşedinte. Dacă e să analizăm declaraţiile pe venit din ultimii ani, Iurie Ciocan şi-a sporit semnificativ averea de când conduce Comisia. De exemplu, pentru anul 2011, când devenea preşedinte, Ciocan nu a arătat în acte nici case, nici maşini. Atunci declara o datorie de 30 de mii de USD, un salariu anual de aproape 180 mii de lei, suma de 400 de mii de lei pe care a obţinut-o în urma vânzării unui automobil, precum şi 7 mii de euro şi 14,5 mii de USD, sume obţinute în afara ţării. Tot în acel an, Ciocan arăta în declaraţia de interese că este cofondator al organizaţiei neguvernamentale Centrul de drept necomercial, iar soţia sa, interpreta Nona Marian (oficial Eleonora Marian – n.r.), este asociată la „Elvicom Impex” SRL cu 50% şi la „Privesc.eu” SRL cu 5%, firmă care deţine portalul cu acelaşi nume.
Ciocan: „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare ca să finisez lucrările la casă”
Abia în declaraţia pentru 2012, Iurie Ciocan indică un apartament cu o suprafaţă de aproape 104 m. p. cu o valoare cadastrală de 43,56 mii de USD, imobil pe care l-a dobândit în aprilie 2004, la scurt timp după ce a devenit membru al CEC.
Tot în declaraţia din 2012, preşedintele CEC arată o casă în capitală, pe strada Stolniceni, aflată în construcţie, scrisă pe numele soţiei sale. Locuinţa se afla în fază de construcţie, valorând cadastral 62 de mii de euro.
În acel an, Iurie Ciocan a dobândit o maşină de model Mercedes E 230, fabricată în 2008, cu o valoare de 20 de mii de euro, pe care a luat-o în leasing.
De două ori, la Procuratură
În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, cea pentru anul 2015, Iurie Ciocan arată un salariu de 245 de mii de lei, un onorariu pentru asistenţă electorală în afara ţării de peste 12.000 de USD şi circa 2500 de lei pe care soţia sa i-a obţinut din drepturi de autor. Preşedintele CEC a trecut în declaraţie şi dividendele de peste 240 mii de lei din activitatea companiilor unde Eleonora Marian deţine acţiuni (Privesc.eu SRL – 29,85%, Privesc.eu WEB SRL în România – 35%, Elvicom SRL – 50%, Marsan SRL – 50%). Şi în 2015, casa de pe strada Stolniceni rămâne, în acte, în proces de construcţie. În registrul Cadastrului, la adresa familiei Ciocan, apare o locuinţă de 64 m.p., pe un teren de circa opt ari. În realitate, locuinţa a fost deja ridicată, fiind una impunătoare, de circa 260 m.p., potrivit lui Iurie Ciocan. În vecinătate, într-o casă de peste 230 m.p., locuiesc şi socrii preşedintelui CEC. „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare să o duc la bun sfârşit. Faptul că locuinţa este ridicată nu înseamnă că este finisată. Am făcut cu soţia anumite calcule şi credem că va mai dura trei-patru ani, pentru că nu reuşim. E vorba despre toate finisajele pe interior şi exterior, iar din spusele constructorilor asta înseamnă 50 — 60% din costul total al proiectului. Ceea ce am declarat este tot ce am reuşit să adun”, ne-a spus Iurie Ciocan.
În 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a sesizat Procuratura Generală (PG) pe motiv că oficialul a ascuns o parte din avere: un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părţi de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Atunci presa titra că oficialul riscă până la un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. În scurt timp, cazul a fost însă clasat. „Am mers cu toate actele le CNI şi la Procuratură. Procuratura a emis o încheiere de neîncepere a urmăririi penale, pentru că faptele nu s-au confirmat. În realitate, bunurile din România care mi-au fost atribuite, au alţi proprietari”, a precizat Iurie Ciocan.
Tot în 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul opiniei publice după ce în presă au apărut mai multe înregistrări audio ale convorbirilor pe care Nicolae Vicol, fost şef al Fiscului, le-a purtat cu demnitari de rang înalt. În una dintre aceste discuţii, Ciocan încerca să se asigure de faptul că toate controalele de la compania de mezeluri „Basarabia Nord” nu depăşesc norma legală. „Am fost invitat la Procuratură, am dat depoziţii. Ştiu că şi Vicol a dat depoziţii. Cunosc proprietarii de la „Basarabia Nord” şi i-am spus lui Vicol despre controlul despre care m-au informat prietenii mei”, a mai spus ex-preşedintele CEC.
