ZdG explică Curtea de Justiție a Uniunii Europene – ancora legii europene
În articolele precedente am analizat structurile organelor decizionale ale Uniunii Europene. Instituțiile legislative și executive sunt direcționate de o agendă comună, întru ghidarea parcursului european. Totuși, un aspect crucial al realității legale a Uniunii este că aceasta a fost creată de lege și în continuare, este regulată de lege. Unitatea, care e principiul de bază al UE, este ancorată în drepturi fundamentale precum libertatea și egalitatea, care sunt apărate de dreptul european.
Dreptul european, în decursul anilor, a atestat salturi evoluționare substanțiale. Această dezvoltare a legii europene creează natura Uniunii Europene de astăzi, de care aproape fiecare dintre noi a beneficiat datorită posesiei cetățeniei române. De exemplu, profesorul meu de Drept European, originar din Italia, ne povestea cum, fiind copil, vindea cu bunicul său prosecco la piața locală cu mai puțin de un euro sticla. Băutura nu era considerată nici pe departe la fel de selectă cum este acum. Identificarea spumantului drept o băutură specifică a zonei respective italiene de către UE, restricțiile impuse competitorilor, precum și marketingul din jurul produsului ca fiind unul local, l-ar fi făcut pe bunicul profesorului meu mai bogat decât și-ar fi putut imagina vreodată, dacă acesta ar fi continuat comercializarea.
Cred că nu sunt singura pe care această idee o duce la gândul că odată cu aderarea Moldovei la UE, o să putem gusta din valoarea vinului moldovenesc în orice colț al Europei. Cu toate acestea, evoluția dreptului european a avut influențe mai vaste decât asupra țărilor membre și a cetățenilor săi, evoluție care a fost dirijată de Curtea Europeană de Justiție, aceasta fiind organul responsabil de interpretarea și implementarea legislației europene în țările membre ale UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De ce există și cum funcționează?
Curtea de Justiție a fost creată încă în 1957, fiind instituția judiciară a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Astăzi, aceasta servește drept organ judiciar suprem al UE, cu sediul la Luxemburg și are rolul de a implementa uniform legea europeană în fiecare stat membru. Pe lângă aceasta, este o structură care echilibrează și controlează puterea executivului și legislativului, respectiv, a Comisiei și a Parlamentului European. Acest rol a devenit evident în recenta situație în care Parlamentul European se pregătește să dea în judecată Comisia pentru deblocarea de fonduri de miliarde de dolari pentru Ungaria. În acest caz, Curtea are o poziție de neutralitate și imparțialitate politică, astfel încât să decidă dacă acțiunea Comisiei a fost una legitimă sau nu. Aceste decizii vor servi ulterior drept precedente legale pe care se vor baza deciziile viitoare în cazurile similare aduse în fața Curții.
Activitatea Curții se desfășoară acum pe două niveluri: Curte de Justiție și Tribunal. Curtea de Justiție curentă e formată din 27 de judecători, fiecare fiind cetățean al unei țări membre și 11 avocați generali numiți în funcție de către guvernele țărilor membre ale UE pe un mandat de 6 ani. Aceasta este și autoritatea principală de justiție. Rolurile ei de ordin administrativ prevăd monitorizarea implementării legislației Uniunii Europene în țările membre ale UE. La fel, Curtea oferă consultanță juridică ce vizează acordurile pe care UE le-ar avea cu state care nu sunt membre ale UE sau cu organizații internaționale și activează în calitate de curte constituțională în momentele în care trebuie verificată legalitatea instrumentelor legislative.
Tribunalul este constituit, începând cu anul 2020, din 54 de judecători, câte 2 din partea fiecărei țări membre. Deși e considerat o parte constituentă a CJUE, este un organ autonom, ale cărui roluri se încearcă a fi extinse. Acum, rolul său principal este supravegherea juridică a CJUE, îndeosebi, audierea persoanelor fizice și juridice în cazurile acestora împotriva instituțiilor UE. Este un al doilea nivel de autoritate judiciară, pentru a oferi Curții posibilitatea de a se concentra pe atribuțiile sale de bază.
CJUE sau CtEDO? Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?
Acum, după ce am explicat structura și rolul Curții de Justiție a UE, cred că vă întrebați ce este atunci Curtea Europeană a Drepturilor Omului? Despre CtEDO auzim mai des în știrile despre diferite încălcări cu privire la care care se adresează cetățenii împotriva instituțiilor statului nostru. CtEDO, de fapt, este Curtea asociată Consiliului Europei și unii o consideră drept cea mai eficientă curte internațională de protecție a drepturilor omului. Ea își are sediul la Strasbourg, iar rolul său este interpretarea și implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel apărând drepturile fundamentale. În prezent, are 46 de țări semnatare, printre care este și Moldova.
Cum se integrează Moldova în legislația europeană? Cazul Transnistriei și „gaura neagră” juridică
În scopul ulterioarei aderări a Moldovei la UE, legislația se aproximează și se armonizează cu legislația europeană. Cu același scop, de a integra statul Moldova într-un sistem unitar european, în urma analizei realizate în cadrul evaluării Moldovei ca țară candidată la statutul de membră a UE, Comisia a dat recomandări R. Moldova să facă reforme în domeniul justiției ce țin de structura instituțională și de lupta împotriva corupției. Aceste reforme sunt necesare pentru a facilita integrarea țării noastre în Uniunea Europeană la toate nivelurile esențiale: juridic, economic, politic și social.
Totuși, Moldova, anume partea transnistreană, este considerată de unii experți drept o „gaură neagră” din punct de vedere juridic. Curtea va lua în considerare faptul că, teritorial, regiunea transnistreană este parte componentă a R. Moldova, dar de facto, Rusia deține controlul asupra regiunii. Din 1992, Rusia continuă să susțină și să finanțeze separatiștii din zona transnistreană, astfel încât CtEDO a confirmat numeroase încălcări ale drepturilor omului în regiune, analizând jurisdicția (inclusiv cea extrateritorială) pe care o au ambele state – R. Moldova și F. Rusă. Un caz memorabil este Iovcev v. Republica Moldova și Federația Rusă, în care CtEDO a găsit Rusia vinovată de 3 violări ale dreptului fundamental de acces la educație în acțiunea sa de închidere a 4 școli din regiunea transnistreană cu predare în grafia latină.
În anul 2023, Moldova a fost găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în 24 de cauze. Este un număr de două ori mai mic decât cel de acum doi ani. Totuși, fiecare decizie a Curții vine cu un cost substanțial, în special de ordin financiar. Este o ecuație simplă – dacă găsește statul R. Moldova vinovat de încălcări ale drepturilor omului, decizia Curții vine la pachet cu anumite compensații, care tot din taxele noastre vor fi plătite.
Sperăm că acest text a făcut claritate cu privire la natura juridică a construcției Uniunii Europene și a poziției Moldovei în această structură. La final, avem o întrebare către voi: cum credeți, ce impact va avea asupra voastră, ca cetățeni, integrarea juridică a Moldovei în UE? Răspunsul, dar și alte întrebări, le puteți transmite pe adresa noastră de email: [email protected]
