Rejudecarea lui Platon, cu martorii acuzării care-i incriminează pe Șor și Plahotniuc
Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare, de șapte luni se află în procedura de revizuire pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În această perioadă au avut loc peste 40 de ședințe de judecată, dosarul fiind examinat într-un ritm alert, abordare care nu este aplicată și pentru alte dosare de rezonanță. Din septembrie și până în aprilie, acuzarea a adus în fața judecătorilor circa 25 de martori, majoritatea dintre aceștia fiind chemați ulterior să depună mărturii repetat în fața completului de judecători.
În timp ce procurorul care gestionează dosarul declară că poziția acuzării pe marginea acestui dosar va fi expusă doar după cercetarea tuturor probelor, Veaceslav Platon pare să știe deja deznodământul final. Acesta susține că Procuratura a anunțat deja că este nevinovat și că în cererea de revizuire depusă a fost solicitată achitarea sa.
În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo declara că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc, iar dosarul în privința lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate și că acuzarea a fost întemeiată pe aprecieri intenționat denaturate: „Cetățeanul Platon a fost absolut ilegal condamnat și, respectiv, ilegal își ispășește pedeapsa”. Totodată, procurorul general menționa că Procuratura va iniția procedura de revizuire a sentinței în privința acestuia și va insista pe examinarea echitabilă a cazului.
O lună mai târziu după aceste declarații, Veaceslav Platon a fost eliberat din penitenciar, în baza unui demers de suspendare a executării pedepsei care a fost depus de către Alexandr Stoianoglo. Platon crede însă că ar fi ieșit la libertate chiar și dacă Stoianoglo nu devenea procuror general.
„Această întrebare nu a depins de Alexandr Stoianoglo. Întrebarea a depins de faptul dacă procurorul general a vrut să descopere furtul miliardului sau a vrut ca Plahotniuc și Șor să rămână în afara justiției și să acuze alte persoane”, zice Veaceslav Platon.
Ședințe pe bandă rulantă în dosarul lui Platon
Examinarea cererii de revizuire a dosarului Platon în instanța de judecată a început la 24 septembrie, iar câteva zile mai târziu, după derularea a șapte ședințe, instanța a admis solicitarea înaintată de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a dispus rejudecarea dosarului. Solicitarea procurorilor cu privire la revizuirea dosarului lui Platon a fost motivată prin faptul că, între timp, au fost stabilite circumstanțe de care instanța de fond nu a avut cunoștință la adoptarea sentinței, iar unii martori nici nu au fost audiați în primă instanță. În aceste condiții „procurorul conchide că prin probele acumulate în cadrul procedurii de revizuire este confirmată nevinovăția condamnatului în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat”.
Revizuirea dosarului a continuat ulterior într-un ritm alert, fiind stabilite ședințe de judecată practic în fiecare săptămână. În total, timp de șapte luni, în acest dosar au fost programate 44 de ședințe, dintre care 16 au fost ineficiente, de fiecare dată, din cauza instanței.
„Cât ține de dosarul Platon care se examinează în procedură de revizuire, reieșind din etapa de examinare și faptul că e în procedură de revizuire, eu, ca acuzator de stat, consider că se examinează într-un termen rezonabil și cu respectarea tuturor prevederilor legale”, declară procurorul Elena Ceruța, cea care reprezintă acuzarea în procesul de revizuire. Aceasta a mai adăugat că la fel de multe ședințe sunt stabilite și în alte dosare pe care le are în gestiune.
Platon își acuză „oponenții” de tergiversarea examinării dosarului
Nu crede că dosarul e examinat într-un ritm alert nici controversatul om de afaceri, care susține că, dimpotrivă, „oponenții încearcă să tergiverseze examinarea la maxim”. „Credeți-mă, au fost întreprinse multe alte încercări pentru ca acest dosar să fie încetinit”, a precizat Platon, făcând referire, inclusiv, la faptul că una dintre judecătoarele din complet s-a abținut de la examinarea dosarului și că reprezentantul unei companii a solicitat anterior să fie recunoscut și atras ca parte civilă în dosar.
„De exemplu, noi toți am auzit cum în presă, în societate, din partea Ambasadelor, cum toți se expun negativ asupra procesului domnului Șor de la Cahul, că se tergiversează. Dar există nuanțe, fără a examina procesul meu inițial, procesul domnului Șor la Cahul nu poate să aibă loc, pentru că există contradicții pe episoade în care mi-a fost înaintată învinuirea atât mie, cât și lui”, a mai adăugat Veaceslav Platon.
Pentru comparație, în dosarul lui Ilan Șor, care se află pe masa magistraților de la Judecătoria Cahul, în această perioadă au fost programate 29 de ședințe, iar în cel de-al doilea dosar în care este vizat fostul premier Vladimir Filat au fost stabilite doar 6 ședințe din septembrie anul trecut și până în prezent.
„Pe mine mă suna domnul Ilan Șor și îmi dădea indicații”
Pe parcursul procedurii de revizuire, acuzatorii de stat au adus în fața magistraților circa 25 de martori, printre care prieteni ai lui Veaceslav Platon, foști și actuali angajați ai sistemului bancar, administratori ai companiilor implicate în furtul miliardului, dar și angajați ai lui Ilan Șor. Martorii acuzării nu au făcut însă declarații incriminatorii în adresa lui Veaceslav Platon, dar i-au menționat în mărturiile lor pe fostul lider al democraților Vladimir Plahotniuc și pe Ilan Șor, președinte al partidului „Șor”.
Beneficiarii „din acte” ai companiilor „Provolirom”, „Dracard”, „Caritas Grup” și „Voximar”, care figurează în dosarul fraudei bancare, le-au spus judecătorilor că au ajuns să ia credite de miliarde, fără a cunoaște schemele în care au fost implicați, și au recunoscut că erau remunerați cu 100 de dolari lunar pentru a-și pune semnătura pe acte de care nu aveau cunoștință. Mărturii în procedura de revizuire a depus ulterior și cel care a stat în spatele recrutării persoanelor pentru ca acestea să administreze în documente companii afiliate lui Ilan Șor.
A fost chemat să facă declarații în procedura de revizuire și fostul președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă. Acesta a declarat că a atras atenția la creditele de miliarde oferite companiilor din raportul Kroll doar după ce acestea au fost acordate: „Pe mine mă suna domnul Ilan Șor și îmi dădea indicații ca eu să organizez pregătirea materialelor pentru ca acestea să fie prezentate Consiliului, iar ulterior, ca acest Consiliu să ia decizia cu privire la acordarea creditelor. Din câte îmi aduc aminte, aceste credite nu au trecut prin procedura standard”. Totodată Bîrcă a menționat că Ilan Șor i-a comunicat că beneficiarii companiilor care au luat credite erau Veaceslav Platon și Vladimir Filat.
„Poziția acuzării o să fie expusă după cercetarea tuturor probelor”
În fața judecătorilor au făcut declarații și apropiați ai lui Veaceslav Platon, printre care Nicolae Curtoglo cu care acesta se cunoaște încă „de la școală”. Curtoglo a fost membru al Consiliului de administrare al Moldindconbank și le-a relatat magistraților despre tranzacțiile de vânzare-cumpărare a activelor mai multor companii. Acesta s-a mai plâns că anterior ar fi fost intimidat de către fosta procuroră Adriana Bețișor să facă declarații împotriva lui Veaceslav Platon: „Mi-a spus că dacă nu voi semna declarațiile, le va reține pe fosta și actuala mea soție”.
Mărturii în instanță au depus și unii martori care au evitat anterior, sub diferite pretexte, să se prezinte la ședințele de judecată în dosarul lui Platon: fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș, Stela Pahomi, fostă membră a consiliului de administrare al Moldova-Agroindbank, dar și deputatul partidului „Șor”, Denis Ulanov.
Solicitată să comenteze cum se face că majoritatea martorilor acuzării i-au incriminat pe Ilan Șor și pe Vladimir Plahotniuc și dacă acest lucru anticipează o eventuală achitare a lui Veaceslav Platon, procurora Elena Ceruță a menționat că o apreciere va fi dată după cercetarea tuturor probelor în ansamblu.
„Poziția acuzării o să fie expusă după cercetarea tuturor probelor, atât a celor care au fost examinate în instanța de fond, cât și a celor care s-au solicitat acum să fie examinate, în procedură de revizuire”, a comentat acuzatoarea de stat.
De cealaltă parte, Veaceslav Platon susține că poziția procurorilor a fost expusă încă atunci când a fost înaintată cererea de revizuire, și anume că el este nevinovat: „Procuratura deja a anunțat despre nevinovăție și în cererea de revizuire ei au cerut achitarea. Noi acum examinăm aceste probe ale nevinovăției”.
Bugetul de stat ar putea suferi pierderi
Veaceslav Platon, poreclit „raiderul nr. 1 în spațiul CSI”, a ajuns în fața justiției din R. Moldova în august 2016, iar la 20 aprilie 2017, după 31 de ședințe de judecată, acesta a fost condamnat pentru escrocherie și spălare de bani la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Sentința a fost ulterior menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.
În cazul în care Veaceslav Platon va fi achitat în procedura de revizuire, bugetul de stat ar putea suferi prejudicii de circa un miliard de lei. Plata despăgubirilor poate surveni în circumstanțele în care, în urma condamnării lui Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare, s-a dispus și încasarea din contul acestuia a sumei de circa 779 de milioane de lei, fiind aplicat sechestru pe un șir de bunuri și cote-părți din mai multe firme care ar fi fost controlate de Platon prin persoane interpuse.
