PG anunță despre finalizarea urmăririi penale în dosarul privind implicarea în furtul miliardului a B.C. „VICTORIABANK” S.A. Stoianoglo: „Beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc”
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat că instituția pe care o conduce a încheiat măsurile de investigații în dosarul B.C. „VICTORIABANK” S.A, figurantă în dosarul vizând frauda bancară. Totodată, Stoianoglo a dat asigurări că rezultatele urmăririi penale în curând vor fi trimise în judecată.
Procurorul general a precizat că în cadrul investigațiilor fraudei bancare, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta, menționând că sistemul judecătoresc este influențat.
„Cei implicați în fraudă, până în prezent sunt speriați. În schimb, sunt în plină acțiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei. Se exercită influențe asupra celor implicați în procesul investigativ. Figuranților li se oferă suport și consultanță juridică. Este influențat chiar și sistemul judecătoresc.
Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar și pe interiorul procuraturii. Procurori implicați în mușamalizările anterioare pe dosar, își duc ”misiunea” mai departe, iar pentru a-și justifica acțiunile anterioare – continuă să acționeze în detrimentul aflării adevărului. Sunt scurse, controlat, în presă, datele urmăririi penale – totul în favoarea și interesul figuranților și persoanelor cointeresate pe dosar”, a declarat procurorul general.
Alexandr Stoianoglo a anunțat că despre finalizarea urmăririi penale în dosarul privind implicarea în „furtul miliardului” a B.C. „VICTORIABANK” S.A. Rechizitoriul procurorilor care însumează 40 de volume ale cauzei penale, vizează atât instituția bancară, în calitate de persoană juridică – învinuită de spălare de bani, cât și fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale.
„Acum trei săptămâni, la demersul Procuraturii Anticorupție, instanța de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în valoare 1,9 miliarde de lei și anume: 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.
Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului. Menționăm că, sechestrele aplicate nu vor influența activitatea cotidiană a instituției bancare.
Cât despre fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii, aceasta este cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistrații au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei învinuite. Figuranții pe dosar au fost informați despre terminarea urmăririi penale. La această etapă, părțile fac cunoștință cu materialele cauzei penale, procurorii urmând, la scurt timp, să-l expedieze în judecată”, a mai adăugat Stoianoglo.
Șeful PG a concluzionat că anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea furtului miliardului. Majoritatea din ei au fost puși sub învinuire și, în viitorul apropiat, „ne vom aprecia asupra rezultatelor urmăririi penale în privința lor”.
Procurorul general a trecut în revistă modul în care din sistemul bancar din Republica Moldova, acum 6 ani, a fost devalizat:
13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare.
17 noiembrie 2014 – Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.
În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM.
Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase.
Iar acum, esențialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM.
„Beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc”
Stoianoglo a notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era Vladimirl Plahotniuc. Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic.
„Cum credeți, care ar fi explicația? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special – penală.
Prin urmare, spațiul public era ”injectat”, regulat, cu ”doze de minciuni”, oferind aparențe ale anchetării cazului, pe când în realitate, ”firul roșu” al responsabililor de investigarea fraudei bancare era mimarea sau, în cel mai bun caz, deturnarea investigațiilor pe o pistă greșită. Misiune îndeplinită cu brio. Timp de șase ani! Chiar și acum, observăm tentativele unora de a deturna atenția publicului de fiecare data când ieșim cu detalii importante din dosarul ”fraudei bancare”. Încercări de a umple spațiul informational cu subiecte care ar deplasa accentele, astfel încât să minimizeze impactul noutăților care atentează la imaginea adevăraților beneficiari ai furtului miliardului. Repet, Procuratura nu crede în coincidențe.
Cei care sunt de părere că prin acțiunile procuraturii au fost afectate interesele noilor acționari ai băncii, să se clarifice cu managerii care au negociat procurarea pachetului toxic de acțiuni și să împărtășească această informație și cu Procuratura, chiar dacă nu e în interesul lor. Las la discreția societății, acum, să concluzioneze: ale cui interese apără Procuratura și Procurorul General”, a punctat Stoianoglo.
