VIDEO Momentul reținerii administratorului unei firme vizate în dosarul „Frauda bancară”, dat anterior în căutare

Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) au anunțat luni, 6 ianuarie, reținerea unui bărbat de 43 de ani, condamnat în dosarul penal „Furtul Miliardului” și anunțat în căutare. ZdG a scris anterior, citând surse, că este vorba despre Andrei Nirauța. Printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău, din 23 noiembrie 2023, Nirauța a fost recunoscut vinovat de complicitate la spălarea banilor și condamnat la 5 ani de închisoare.

Potrivit oamenilor legii, acesta acționa în calitate de complice, asigurând funcționalitatea unei întreprinderi comerciale pe teritoriul R. Moldova în interesele unui grup criminal. 

„Respectiv, acesta participa la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al Republicii Moldova, în sumă totală de peste două miliarde jumătate de lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari”, notează IGP.

În decembrie 2020, ZdG a scris că trei beneficiari „din acte” ai unor companii anchetate în dosarul „Fraudei bancare” pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, au făcut pentru prima dată declarații despre implicarea lor în „furtul miliardului”. Aceștia au povestit despre cum au ajuns să gestioneze companiile care au beneficiat de milioane de euro obținute în temeiul unor contracte de credit.

Fondatorii și administratorii a trei companii care apar și în raportul Kroll au declarat în fața judecătorilor că nu cunoșteau nimic despre schema în care erau implicați și că erau remunerați lunar cu 100 de dolari, pentru a-și pune semnătura pe mai multe acte. Pe rând, reprezentanții companiilor „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard” au declarat în instanță că „nu știu pe ce semnam”, „nu știu câte contracte am semnat” sau „nu știu despre ce sume era vorba”. 

Beneficiarii din acte a trei companii prin care au fost scoși miliarde de lei din cele trei bănci implicate în frauda bancară, reținuți de procurori în vara anului 2020, au fost audiați în instanță în decembrie 2020. Aceștia au depus mărturii în cadrul procesului de revizuire a dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat anterior, definitiv și irevocabil, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse. 

„Îmi pare că prin internet am aflat că sunt director al acestei firme”

Pe urmele stăpânilor de miliarde, în 2015, ZdG a încercat să ia legătura cu Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, una dintre companiile afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul căreia au fost scoși bani din băncile falimentate. Compania își avea sediul pe str. Ismail 52, dar acolo, periodic, venea doar un oarecare Ghenadie, pentru a prelua corespondența, și nu șeful, Andrei Nirauța. Tot în 2015, ZdG a reușit să discute cu tatăl lui Andrei Nirauța, care povestea că fiul său avea probleme cu drogurile.

Cinci ani mai târziu, ZdG a reușit să discute cu Andrei Nirauța, cel care administra în acte „Caritas Group”, după o ședință de judecată în procedura de revizuire a dosarului lui Veaceslav Platon. Acesta ne-a spus că nu cunoștea vreo persoană pe nume Ghenadie și că nu știa că firma pe care o administra avea un oficiu. Mai mult ca atât, Nirauța afirmă că nu știa în ce era implicat în 2014 și că a aflat ulterior că prin intermediul său au fost luate credite mari de la bănci: „Îmi pare că prin internet eu am citit despre „Caritas Group” și am aflat că sunt director al acestei firme”.

În cadrul unei ședințe de judecată din decembrie 2020, în procesul de revizuire a dosarului lui Platon, Andrei Nirauța a relatat că a ajuns să își pună semnătura pe mai multe acte, despre care nu avea cunoștință, și care, de fapt, erau contracte de credit, atunci când l-a cunoscut pe un oarecare Alexandru Boiarschi. Totul s-a întâmplat în 2014, perioadă în care Nirauța declara că era consumator activ de droguri, unul dintre motivele din care nu-și amintea toate aspectele. Toată munca consta în a fi „mereu disponibil la telefon” și a semna niște documente, povestea Andrei Nirauța, precizând că Alexandru Boiarschi era cel care i-a propus acest job. Pentru servicii, era remunerat lunar cu 100 de dolari cash.

„Boiarschi mă suna și mergeam cu el undeva și semnam niște documente. Nimeni nu mi-a explicat ce semnam. Eu nici nu vedeam ce semnez. Mergeam în oficiu și ei îmi spuneau unde să pun semnătura. Nu știam pentru cine lucrez”, a declarat în 2020 Nirauța în instanță, precizând că nu știa câte contracte de credit a semnat.

• DETALII AICI: Mărturii din dosarul fraudei bancare: „În fiecare lună îmi dădea 100 de dolari ca să fiu mereu disponibil la telefon”

În baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, au extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.