Legea cu privire la ANI, modificată cu votul unor deputați vizați de controale asupra averilor și intereselor personale
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate – instituție care realizează controlul averii și intereselor personale ale funcționarilor și demnitarilor publici, a fost modificată în ședința nocturnă din 16 decembrie, cu votul deputaților socialiști și al celor din Platforma „Pentru Moldova”, din care face parte și Partidul „Șor”.
Reprezentanții Autorității Naționale de Integritate (ANI), dar și experți anticorupție independenți, susțin că modificările legislative reduc semnificativ pârghiile de verificare pe care le dețineau până acum inspectorii de integritate și că, astfel, deputații și alte categorii de funcționari de stat ar fi mai protejați în fața unor controale inițiate de ANI în privința lor.
Modificările la Legea cu privire la ANI au fost criticate dur de opoziția parlamentară. Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a solicitat Curții Constituționale (CC) să suspende acțiunea legii și s-o declare ca fiind neconstituțională. Luni, 21 decembrie, CC a admis cererea și a suspendat acțiunea legii, în privința constituționalității ei urmând să se pronunțe ulterior.
Principalele modificări ale Legii cu privire la ANI
Una dintre modificările votate la ședința din 16 decembrie prevede reducerea termenului în care ANI poate efectua controlul averii demnitarilor de la trei ani, cât era până acum, la un an de la încetarea funcției sau mandatului.
Odată cu reducerea perioadei de verificare, demnitarii ar putea scăpa de controlul averilor și intereselor – un proces complex care poate dura mai mult de un an. Astfel, dacă va expira termenul de un an de la încetarea funcției/mandatului unui demnitar, ANI nu va mai putea constata averile nejustificate acumulate de acesta în calitate de subiect al declarării.
Totodată, în redacția noii legi, ANI va putea efectua controale doar în privința averilor demnitarilor acumulate în timpul ultimei funcții deținute, nu și a celor anterioare. Alte modificări vizează termenului de 15 zile în care un act de constatare poate fi contestat, dar și termenul de aplicare a sancțiunilor pentru cei în privința cărora au fost emise acte de constatare rămase definitive.
Proiectul de lege, votat în grabă, fără avizele necesare
Proiectul de modificare a Legii cu privire la ANI a fost înregistrat la parlament pe data de 4 decembrie, la inițiativa unui grup de 11 deputați socialiști. Pe 16 decembrie, proiectul a fost votat, în ambele lecturi, în lipsa mai multor avize, inclusiv din partea guvernului.
Lipsește și expertiza anticorupție pe care urma s-o efectueze Centrul Național Anticorupție (CNA) și care este obligatorie pentru toate proiectele actelor normative. Ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi, ne-a comunicat că un aviz pentru acest proiect de lege a fost solicitat, însă deputații nu au mai așteptat ca acesta să fie întocmit și au votat legea în lipsa expertizei CNA.
În același timp, Direcția generală Juridică a Parlamentului a avizat negativ proiectul de lege. „Autorii nu explică considerentele care au stat la baza propunerii privind micșorarea substanțială a termenului în care poate fi efectuat controlul averii și intereselor personale după încetarea exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică”, se spune în avizul Direcției Juridice, precizându-se că excluderea termenului de 15 zile pentru a contesta actul de constatare, fără a propune un alt termen expres, ar putea crea neclarități și interpretări.
Un aviz negativ asupra modificărilor propuse a formulat și ANI, care atenționa că, odată cu votarea acestora, vor fi create condiții de deraiere de la scopul urmărit – cel de a perfecționa și fortifica mecanismul de control al averilor și intereselor și de eficientizare a activității ANI.
„Normele de modificare propuse vin în contradicție cu acest scop și compromite esențial intenția de fortificare instituțională”, se spune în avizul ANI.
Votanții modificărilor legislative, printre cei vizați de controalele ANI
În ultimii doi ani, mai mulți deputați, inclusiv exponenți ai Partidului Socialiștilor (PSRM), care au propus și au votat aceste modificări, au fost sau sunt vizați de controalele ANI. Printre aceștia se numără și Grigore Novac, unul dintre inițiatorii modificărilor legislative. În iunie, curent, ANI a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale.
În privința altor deputați socialiști controalele declanșate de ANI se află încă în proces de derulare. Printre cei vizați sunt nume sonore precum cel al liderului fracțiunii parlamentare a PSRM, Corneliu Furculiță, sau al deputatului Bogdat Țîrdea.
Și Igor Dodon, care va reveni în fruntea PSRM după plecarea de la Președinție, este vizat de un control al averii și intereselor personale. Dodon a intrat în vizorul ANI în urma unei sesizări depuse de către deputatul Alexandru Slusari, după ce ZdG a publicat investigația „Vacanțele de lux ale președintelui”, în care dezvăluiam detalii despre vacanțele costisitoare în care mergea Igor Dodon în timp ce era demnitar de stat și avea venituri oficiale modeste.
Președinta ANI: „Inspectorii de integritate au peste 55 de dosare de control în care sunt vizați deputați sau ex-deputați”
„Ne pare rău că avizul negativ pe care l-a transmis ANI către Ministerul Justiției, către Cancelaria de Stat, nu a fost susținut de către organele de stat care sunt factori de decizie. Am rămas până în ultimul moment cu speranța că factorii de decizie se vor axa mai mult pe interesul public și nu pe cel personal”, spune președinta ANI, Rodica Antoci, despre recentele modificări legislative.
Președinta ANI menționează că, în prezent, inspectorii de integritate au peste 55 de dosare de control, în care sunt vizați deputați sau ex-deputați, controale care ar putea fi afectate de ultimele modificări la Legea cu privire la ANI. De asemenea, ar putea fi afectate și procedurile de verificare și de control asupra altor subiecți, cum sunt judecătorii sau procurorii.
„S-a depus un efort foarte mare în acești doi ani de control din partea inspectorilor de integritate și nu numai. Bineînțeles că toată munca asta se va duce la coșul de gunoi, dar nu numai munca inspectorilor de integritate, dar și a acelor instituții care cu adevărat au contribuit la acumularea mijloacelor probante pentru a forma un dosar de control. Dacă stabilim acest termen la un an de zile, atunci ne întoarcem la acea ineficacitate sau impotență pe care a avut-o Comisia Națională de Integritate (predecesoarea ANI, n.r.), când constata anumite acțiuni de încălcare a regimului juridic al averilor, al conflictelor de interese, dar care nu produceau anumite efecte juridice”, susține Rodica Antoci.
„Apreciez atitudinea CC și suntem în așteptarea unei decizii favorabile, astfel încât R. Moldova să aibă o instituție puternică, respectată, care să-și realizeze cu adevărat misiunea – cea ca toți cei care vin în serviciul public să-și exercite cu adevărat atribuțiile funcționale integru și cu multă imparțialitate, corectitudine și integritate”, mai susține președinta ANI.
Grigore Novac: „Prin acest proiect de lege se instituie un mecanism mai eficient de control”
În timp ce reprezentanții ANI afirmă că modificările votate în parlament blochează activitatea inspectorilor de integritate, prin reducerea semnificativă a instrumentelor anticorupție de care aceștia dispun, deputatul socialist, Grigore Novac, coautor al proiectului de lege, susține contrariul.
„Prin acest proiect de lege, în opinia noastră, se instituie un mecanism mai eficient de control. Dacă, teoretic, pot exista anumite abateri anul acesta, atunci persoana să fie supusă controlului cât mai rapid, dar nu să se întindă în timp. Și toată informația este mai proaspătă pentru că se verifică anul precedent și o să-i pună pe cei de la ANI în situația de a verifica mai rapid, nu să se întindă în timp cu anii”, susține Novac.
După ce l-am întrebat ce l-a determinat să susțină acest proiect legislativ și de ce erau necesare aceste modificări acum, deputatul socialist Nicolae Pascaru, un alt coautor al proiectului, ne-a spus că nu oferă interviuri prin telefon și a pus punct discuției.
Expertă anticorupție: „Buna intenție a legiuitorului este îndoielnică”
„Proiectul de lege este unul din start compromis, este unul disonant, incorect și injust. Compromis, pentru că printre autori se regăsesc foarte multe persoane care au asupra lor acte de constatare și prin modificările operate ar putea să scape de anumite sancțiuni. Este disonant, pentru că este în disonanță cu unele prevederi conexe ale altor legi, cum ar fi, de exemplu, legea penală, unde termenul de prescripție penală pentru fals în declarații este de doi ani. După un an de la încetarea funcției deja nu ai mai putea să faci control al averii și intereselor personale. Este un proiect incorect, întrucât compromite din start finalitatea procesului de control, pentru că în acest un an de la comiterea faptei actul de constatare al ANI ar putea să nu fie unul definitiv, motiv pentru care inspectorii de integritate nici nu pot merge cu acțiuni subsecvente acestuia.
Dacă ar fi existat onoare, atunci persoanele care au asupra sa anumite procese și care ar putea să-și avantajeze situația în aceste procese, nu ar fi trebuit să se regăsească între autori. Deci buna intenție a legiuitorului este îndoielnică, ceea ce din start decredibilizează această inițiativă legislativă”, comentează experta anticorupție Mariana Kalughin modificările operate de deputați la Legea cu privire la ANI.
