VIDEO Justiția din R. Moldova l-a eliberat cu 9 ani mai devreme pe autorul „crimei de la Milano”

Moldoveanul condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omorul unui renumit medic din Italia a fost eliberat cu 9 ani mai devreme, după ce a ajuns să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din R. Moldova. 

Cazul lui Vasile Coceban, care împreună cu logodnica sa și alți conaționali au jefuit și omorât un medic din Milano, a scandalizat opinia publică din Italia, iar presa locală a mediatizat pe larg omorul medicului și condamnările celor implicați.  Imediat după crimă, Coceban a fugit din Italia și s-a ascuns în R. Moldova, de unde, în lipsa unor tratate bilaterale între cele două țări, nu putea fi extrădat. Ulterior, la solicitarea autorităților italiene, pe numele său a fost deschis un dosar penal, în baza căruia a și fost condamnat.

Recent, justiția din R. Moldova l-a eliberat pe Coceban, după  executarea a doar 11 ani de pedeapsă, în timp ce complicii săi, condamnați la ani grei de detenție în Italia, sunt încă după gratii.

Vasile Coceban a fost reținut în 2009, fiind suspectat de complicitate la „crima de la Milano”, comisă cu doi ani mai devreme. În noiembrie 2007, în Milano, Italia, Coceban, împreună cu logodnica sa, Tatiana Mitrean, 23 de ani, şi alte cinci persoane, toți cetățeni ai R. Moldova, au jefuit o locuință din Fiera, un cartier select din Milano. 

Medicul a decedat în urma asfixiei mecanice

Apartamentul-țintă era al lui Colturani Marzio, un medic celebru de 64 de ani. În casa acestuia Tatiana lucra de doi ani în calitate de menajeră. Tânăra, potrivit procurorilor italieni, a organizat jaful şi i-a transmis lui Coceban cheile de la apartament.

În noaptea de 12 spre 13 noiembrie, 2007, înarmați cu mănuși şi măști, aceștia au intrat în locuința lui Colturani Marzio. În acel moment, în casă se aflau medicul italian şi fiul său, Luca Colturani. În timp ce unul dintre inculpați veghea din scara blocului, ceilalți l-au atacat pe proprietar şi pe fiul său, legându-le mâinile şi picioarele, iar pentru a-i împiedica să strige, le-au acoperit gurile cu bandă adezivă. După imobilizarea victimelor, făptuitorii au deschis safeul și au sustras bijuterii din aur şi argint, dar şi alte bunuri estimate la aproximativ 617 mii de euro. Medicul, de 64 de ani, bolnav de inimă, nu a rezistat presiunilor şi a decedat în urma asfixiei mecanice. 

Chiar în dimineața de după producerea jafului, presa italiană deja scria despre „trei suspecți din Europa de Est care au ascultat-o pe menajera moldoveancă”. După trei luni de investigații, percheziții și interceptări telefonice, Tatiana Mitrean a fost arestată de poliția din Italia, iar în mai 2009, instanța de Apel din Milano a condamnat-o la 20 de ani de închisoare pentru complicitate la omucidere și jaf, ulterior pedeapsa fiindu-i redusă la 18 ani.

Potrivit presei locale, numărul participanților la crimă sa extins treptat, de la patru din primele reconstituiri, la cinci, apoi la șapte. Astfel, Serghei Drăgan, bărbatul care a fost identificat chiar de fiul victimei, a primit 24 de ani de detenție și s-a sinucis în închisoare în august 2011. Constantin Petcu a fost condamnat la 27 de ani de închisoare, definitiv, întrucât nu a atacat decizia. Altor doi complici, Valeriu Cociu și Alexander Bunduchi, condamnați de prima instanță la 24 de ani, în 2015, le-a fost redusă pedeapsa până la 17 ani. Adrian Podaru, un alt cetățean moldovean care ar fi participat la jaf, potrivit mărturiilor oferite de Petcu, pe care ulterior și le-a retras, a fost condamnat în primă instanță la 26 de închisoare, iar în 2019, Înalta Curte din Roma l-a achitat.

„Moldova protejează criminalul medicului din Milano”

Imediat după crimă, Coceban a fugit din Italia și s-a ascuns în R. Moldova. „Moldova protejează criminalul medicului din Milano”, – scria presa italiană, în care începând cu 2009, Coceban era prezentat ca fiind șeful bandei și „principalul autor al omorului medicului italian”. 

Procuratura din Milano a şi înaintat un mandat european de arestare pe numele lui Coceban, care însă nu poate fi aplicat țărilor, precum R. Moldova, din afara spațiului Schengen. Atunci, potrivit „Il Giornale”, autoritățile din R. Moldova au transmis Ministerului Public din Italia un fișier cu poza celui dat în căutare, dar, în lipsa unor tratate bilaterale cu Italia pentru extrădarea persoanelor, Coceban nu a putut fi predat autorităților italiene. Prin urmare, a fost solicitată și obținută deschiderea unui dosar penal de către autoritățile moldovenești.

După doi ani, în 2009, Vasile Coceban este reținut de autoritățile din R. Moldova, iar în iulie 2011, condamnat la 17 ani de închisoare. Atunci, procurorii au atacat hotărârea primei instanțe la Curtea de Apel (CA), considerând pedeapsa prea blândă, solicitând inițial condamnarea acestuia la 25 de ani de închisoare. Magistrații CA au admis recursul și, după rejudecarea cauzei, în noiembrie 2011, lui Coceban i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare pentru complicitate la omor intenționat comis în interes material, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. 

Drumul spre libertate

În aprilie 2019, după aproape 10 ani de detenție, Coceban face primul pas spre eliberarea sa. El a depus în instanța de judecată o plângere împotriva administrației instituției penitenciare, privind condițiile de detenție care, conform jurisprudenței CtEDO, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 al Convenției. În iunie 2019, plângerea sa este admisă, iar magistrații decid reducerea pedepsei de 20 de ani cu 1434 de zile, echivalentul a 3 ani, 11 luni și 9 zile, luându-se în considerare zilele în care, fiind condamnat, s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr. 13. 

Directorul adjunct al Penitenciarului nr. 9, Pruncul, a înaintat recurs împotriva încheierii instanței de fond abia la 22 iulie 2019, după expirarea termenului legal de 15 zile, admis pentru contestare. Instanța de apel a constatat că întârzierea termenului de declarare a recursului „nu a fost determinată de motive întemeiate și, în atare situație, nu există temei pentru repunerea în termen a recursului” reprezentatului penitenciarului, pentru a fi judecat în fond. În acest context, judecătorii au respins, ca fiind tardiv, recursul directorului adjunct al penitenciarului și au menținut, fără modificări, încheierea Judecătoriei Chişinău. 

Astfel, fiindu-i redus termenul cu aproape 4 ani, considerându-se astfel executată ⅔ din pedeapsă, Coceban a depus o cerere administrației penitenciarului ca demersul său  privind eliberarea condiționată să fie înaintat în instanța de judecată. Solicitarea i-a fost refuzată.

Ulterior, însă, în martie 2020, acesta s-a adresat direct instanței de judecată cu o cerere privind eliberarea condiționată. Deși Vasile Coceban ispășea o pedeapsă pentru o crimă pe care magistrații o calificau drept excepțional de gravă, la 30 iunie 2020, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cererea acestuia a fost admisă, iar Coceban a fost eliberat, după ce a ispășit efectiv doar 11 ani de pedeapsă.

Încheierea Judecătoriei Chi… by Ziarul de Gardă

Într-un răspuns către ZdG, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) menționează că, în instanța de judecată instituția penitenciară a pledat pentru respingerea cererii deținutului, motivând că acesta nu întrunește condițiile stabilite în art. 91, Cod penal, privind eliberarea condiționată.

Pe portalul instanțelor naționale nu găsim nicio ședință care ar indica că administrația Penitenciarului nr. 9, Pruncul, a contestat decizia primei instanțe privind eliberarea lui Coceban. În acest context, în răspunsul ANP către ZdG se arată că reprezentanții instituției au contestat cu recurs încheierea judecătorilor, „însă la etapa actuală, nu a fost stabilită ședința de judecată”.

Între timp, la 1 iulie 2020, Coceban era pus în libertate, în temeiul dispozițiilor încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 30 iunie 2020, asigurarea executării fiind pusă în sarcina Biroului de probațiune Ialoveni.

În căutarea lui Coceban

Potrivit surselor ZdG, fiind în detenție, Vasile Coceban s-a căsătorit cu o tânără din Dănceni, raionul Ialoveni, cu care are doi copii. După eliberare, acesta ar fi mers să locuiască împreună cu ei. În localitate însă acesta nu a fost de găsit, iar cea cu care s-ar fi căsătorit în detenție a evitat să ne ofere detalii despre Vasile Coceban. 

„Nu pot să vă spun în privința lui nicio informație. Nu locuiește la mine, eu am ale mele chestii. El este tatăl copiilor mei, dar nu locuim împreună, nu pot să vă spun nicio informație, absolut deloc. Nu cunosc nimic. E prin oraș, undeva, acasă la el, idee nu am, nu pot să vă spun”, ne-a spus soția lui Coceban.

Nici în satul Malcoci, localitatea de baștină a lui Coceban, lumea nu cunoaște unde s-ar afla acesta. Mama sa, care susține că știe despre eliberarea fiului, zice că nu l-a văzut din 2009, de când a fost reținut.

În penitenciar, potrivit surselor ZdG, Vasile Coceban, alias „Bazili”, era membru activ al grupării criminale „Makena”. Acesta ar fi fost lider informal în mediul deținuților din Penitenciarul nr. 9, Pruncul. În ultimii șase ani, avea statut de „supraveghetor în atelierul de prelucrarea a lemnului” din instituția penitenciară în care își ispășea pedeapsa.

Potrivit ANP, în primele șapte luni ale anului 2020, 101 deținuți au fost eliberați condiționat înainte de termen, în baza art. 91, Cod penal. În 2019, în baza aceluiași articol, au fost eliberate condiționat 427 de persoane.