Înalta Curte admite parțial sesizările depuse de deputații BCS și excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Ciobanu în dosarul pendinte la CSJ
Înalta Curte a examinat în ședința de joi, 16 ianuarie, trei sesizări referitoare la controlul constituționalității unor prevederi din legile privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și din Legea nr. 252 din 17 august 2023.
În sala de ședințe a Curții Constituționale, magistrații au continuat examinarea sesizările nr. 282a2023, nr. 60a/2024 și nr. 170g/2024. Ședința anterioară de pe 19 decembrie 2024 a fost întreruptă la etapa prezentării opiniei de către Guvern.
Hotărârea CC
UPDATE 15:10 Cu o întârziere de o oră, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința sesizărilor depuse de deputații Grigore Novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin, precum și a magistratului Andrian Ciobanu.
„CC hotărăște: Se admit parțial sesizările depuse de domnii Grigore Novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin, deputați în Parlamentul R. Moldova și excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Adrian Ciobanu în dosarul pendinte la CSJ.
Se recunosc constituționale art.3, aliniatele 2, lit. b și 3 – textul «dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare» și textul «o decizie similară a fost contrară». Din articolul 11, aliniatul 2, lit. a, art. 17, aliniatul 4, din Legea 65 din 30 martie 2023. Art. 3, aliatele 2, lit.c și 4, art.4, aliniat 4 teza 1, textul
«dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare» și textul «o decizie similară a fost contrară». Din art. 11, aliniatul 2, lit. a, aliniatele 5 și 6 și art. 18, aliniatele 5 și 6 din Legea 252 din 17 august 2023.
Se recunoaște constituțional textul «Comisia poate refuza solicitarea de a desfășura audierea sau o parte a acesteia în ședință închisă doar dacă există motive temeinice pentru aceasta» din art. 17, aliniat 3 al Legii 252 din 17 august 2023, în măsura în care, în cazul unui dezacord cu decizia Comisiei cu privire la audierea sa în ședință publică, subiectul evaluat o va putea contesta în fața CSM sau CSP.
Se recunoaște constituțional art. 17 aliniat 2 din Legea Legea 65 din 30 martie 2023, în măsura în care în procesul examinării rezultatelor, CSM va ține cont de dovezile care confirmă comiterea de către subiectul evaluat a faptelor prevăzute la articolul 11, aliniat 2 și 3 din aceeași lege
Se declară constituțional articolul 17 aliniat 5 lit. a din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, în măsura în care judecătorul eliberat din funcție conform aliniatului 4, nu are dreptul de a exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani din data rămânerii definitive a hotărârii CSM.
Se recunoaște constituțional textul «se publică pe pagina web oficială a acesteia» și din art. 18 aliniat 4 din Legea 252 din 17 august 2023, în măsura în care hotărârea motivată a CSM sau CSM se publică pe pagina web oficială după expirarea termenului de contestare a acestei hotărâri sau în cazul în care hotărârea a fost atacată după pronunțarea actului de jurisdicție corespunzător de către CSJ.
În rest, celelalte capete de cerere din sesizările nr. 282a2023, nr. 60a/2024 și nr. 170g/2024 se declară inadmisibile”, declară președinta CC, Domnica Manole.
Pronunțarea hotărârii urma să aibă loc la ora 14:00. Judecătorii CC s-au retras în camera de consiliu.
Deputatul Novac, autor al sesizării Nr. 282a2023: „Nu am auzit o poziție foarte clară despre necesitatea substituirii CSM-ului cu un organ care nu este prevăzut de legea supremă”
UPDATE 11:00 Deputatul socialist Grigore Novac, autorul sesizării Nr. 282a2023 a declarat, în cuvântul de încheiere, a ținut să reamintească „esența pretențiilor invocate”.
„Mă refer la faptul că participarea cetățenilor străini la treburile publice afectează principiul suveranității. Perioada evaluării aduce atingere statutului judecătorilor contrar art. 54, aliniatul 2 din Constituția R. Moldova. Investigarea aduce ingerință la viața privată a candidaților. Perioada evaluării, care adesea depășește mandatul judecătorului, vine în contradicție cu principiul previzibilității. Faptul că Comisia Vetting cumulează funcțiile autorităților naționale de integritate și Serviciului Fiscal de Stat afectează principiul securității raporturilor juridice. Conceptul de dubii serioase, invocate foarte des în raport, afectează dreptul la un proces echitabil.
Mai mult ca atât, nu am auzit, onorată Curte, nici din partea reprezentanților Guvernului și Parlamentului, o poziție foarte clară despre necesitatea substituirii CSM-ului cu un organ care nu este prevăzut de legea supremă. În opinia noastră, în capul mesei trebuie să stea Constituția, ulterior legislația națională în vigoare. În acest sens, venim către CC cu apelul de a accepta prezenta sesizare”, a declarat Novac.
Guvernul: „Argumentele autorilor sunt neîntemeiate”
UPDATE 10:41 Cuvânt i se oferă reprezentantului Guvernului, Eduard Serbenco.
„Cu tot respectul, în opinia Guvernului, autorii, în încercările de a formula anumite argumente, fie nu motivează raportul de contrarietate dintre prevederile constituționale și normale contestate, fie nu motivează corect și suficient incidența unei sau altei dispoziții constituționale asupra normelor contestate din cele două legi. Mai mult, unor concepte cu care se operează le sunt atribuite înțelesuri eronate sau proprii, nesusținute de vreo bază juridică”, spune Eduard Serbenco.
Majoritatea prevederilor, a căror constituționalitate se solicită a fi verificată, punctează reprezentantul Guvernului, au fost examinate și supuse unei analize „profunde, inclusiv în mod repetat, de către Comisia de la Veneția”, care s-a expus prin opiniile și avizele comunicate autorităților la etapa elaborării și adoptării Legii nr. 65/2023 și Legii nr. 252/2023. „Autoritățile au modificat proiectele de lege, reflectând majoritatea recomandărilor înaintate de Comisia de la Veneția”, menționează Eduard Sebenco, adăugând că în sesizările depuse, autorii invocă argumentele Comisiei, „ceea ce înseamnă că acești recunosc notorietatea Înaltului For de la Veneția”.
Argumentele invocate în sesizări, spune reprezentantul Guvernului, sunt „neîntemeiate”, motiv pentru care Executivului solicită respingerea acestora.
Întrebări – răspunsuri:
Magistratul CC, Nicolae Roșca: Autorii din cele trei sesizări consideră că Comisia de evaluare nu este calificată ca fiind autoritate publică. Ei consideră că această comisie desfășoară o activitate caracteristică autorităților publice. Ce răspundeți DVS. ca reprezentant al Guvernului la această obiecție?
Eduard Serbenco: Potrivit notelor informative, acesta este un organ care adună niște informații, care colectează anumite date, neadoptând o anumită decizie, ceea ce este relevant pentru a califica o entitate drept autoritate. Comisiile de evaluare nu au o asemenea competență. Ele întocmesc niște rapoarte pe care le remit unor autorități, fie CSM, fie CSP – organe care tocmai asta fac, iau decizii.
Cele trei sesizări
Nr. 282a2023 – Sesizarea a fost depusă de deputatul socialist Grigore Novac. Acesta și-a făcut prezența la ședință.
Nr. 60a/2024 – Sesizarea a fost depusă de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vladimir Voronin și Vlad Batrîncea. Deși au fost înștiințați, parlamentarii nu au venit la ședință.
Nr. 170g/2024 – Sesizarea a fost remisă Curții de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), după ce magistratul Andrian Ciobanu, fost candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), care nu a promovat evaluarea externă. Acesta a cerut anularea decizie Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut anularea unor prevederi a Legii 65/2023 prin care a fost supus evaluării. Sesizarea va fi examinată în lipsa autorului.
ZdG a scris anterior că, în perioada anilor 2021-2022, judecătorul Curții de Apel Bălți, Andrian Ciobanu, a înregistrat un rulaj de depuneri în contul jocurilor de noroc de circa 740 de mii de lei. Subiectul a fost abordat la 15 ianuarie de Comisia Vetting în cadrul audierilor publice pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Comisia a constatat că judecătorul a efectuat în această perioadă peste 500 de depuneri în cont. Doar la 1 noiembrie 2021, Andrian Ciobanu, timp de cinci ore, a pus în joc 24 de mii de lei.
La ședință este prezent reprezentantul Parlamentului, Serghei Pleșca și reprezentantul Guvernului, Eduard Serbenco.
