Cum au răspuns candidații la funcția de membru în CSM, Aliona Miron și Stanislav Sorbalo, la întrebările privind originea banilor de pe conturile bancare, donațiile primite de la părinți și împrumuturile în euro
Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) i-a audiat miercuri, 30 decembrie, pe judecătoarea Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, și pe judecătorul Stanislav Sorbalo, de la Judecătoria Bălți, sediul Centru, care candidează pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, în cadrul audierilor, membrii Comisiei au adresat judecătoarei Aliona Miron întrebări legate de integritatea financiară și etică a acesteia. În particular, au fost abordate aspecte legate de originea unor depuneri de bani pe un cont bancar, donația unei case, dar și condițiile de oferire a unui împrumut în euro, din partea unui membru al familiei.
Întrebările Comisiei au vizat și circumstanțele în care judecătoarea a intrat în posesia unui apartament la preț preferențial, în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, inițiat de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Înregistrarea audierii judecătoarei Aliona Miron:
În cadrul audierii judecătorului Stanislav Sorbalo, aspectele abordate de membrii Comisiei s-au referit la procedura disciplinară intentată candidatului în 2008 de către CSM pentru „încălcarea obligației de imparțialitate și încălcarea gravă a eticii judiciare” și la circumstanțele în care un membru al familiei a achiziționat un imobil și un autoturism, din mijloacele financiare donate de candidat, la un preț inferior celui de piață.
Înregistrarea audierii judecătorului Stanislav Sorbalo:
28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 22 dintre aceștia, după ce cinci judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.
Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.
- Cursa pentru CSM (I). „Veteran al sistemului judiciar”, cu 11 dosare pierdute la CtEDO, un judecător sancționat cu „eliberarea din funcție” și un critic al sistemului
- Cursa pentru CSM (II). Magistrată filată, judecători cu dosare pierdute la CtEDO și zeci de mii de euro de la nuntă
- Cursa pentru CSM (III). Judecători care au făcut achiziții cu mult peste venituri, magistratul din vizorul SIS și altul demis, apoi restabilit
- Cursa pentru CSM (IV). Critici ai sistemului, cu averi modeste, magistrat care a dat în judecată CSM și judecătoare care așteaptă să îi fie prelungit mandatul
Aliona Miron: Promovată la CSJ după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei
Aliona Miron este din septembrie 2021 judecătoare la CSJ. Anterior, timp de 13 ani, a activat doar la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea a fost votată de Parlament, după ce CSM a solicitat reexaminarea dosarului ei, după ce în martie 2021, Comisia Juridică a examinat candidatura acesteia pentru promovare la CSJ, însă numele ei, în urma unei ședințe cu ușile închise, nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot.
Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani, deși deținea la acel moment mai multor bunuri imobile.
Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2021, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente, iar în 2021 un împrumut de 40 de mii de lei. Anul trecut, magistrata a raportat venituri din salariu de 375 de mii de lei.
Anterior, Miron a declarat pentru ZdG că locuința primită în 2018 a fost a părinților ei, care au construit două case identice, iar toate imobilele, cu excepția celui procurat la preț preferențial, le-a obținut înainte de a deveni judecător. „Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată”, a spus Miron cu referire la apartamentul din blocul destinat magistraților.
Stanislav Sorbalo: Demisia care a costat R. Moldova 1,7 milioane de lei
Stanislav Sorbalo activează la Judecătoria Bălți, sediul Central. Acesta a revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020, după ce timp de 11 ani a încercat să demonstreze că a fost demis ilegal.
Eliberarea din funcție a venit după ce procurorul general de atunci Valeriu Gurbulea a solicitat CSM autorizația de a iniția un dosar penal împotriva lui Sorbalo, pe motiv că ar fi pronunțat cu bună știință o încheiere contrară legii. Sorbalo a contestat decizia CSM în instanțele superioare, dar cererile sale au fost respinse. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO, iar în 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. În iulie 2020, CSJ a emis o decizie definitivă prin care a anulat decizia CSM din 2009, prin care Sorbalo a fost demis. Astfel, judecătorul a revenit în sistem. Publicitate
Odată cu decizia de restabilire în funcție, CSM a dispus și achitarea a 1,7 milioane de lei.
Într-un comentariu pentru ZdG, Sorbalo a menționat anterior că în toată perioada în care nu a activat în sistem a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi. El spune că își dorește să ajungă în CSM pentru a ridica „prestigiul sistemului și să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul Consiliu în 2009”.
Magistratul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de circa 224 de mii de lei, iar soția sa, angajată în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a fost remunerată cu circa 184 de mii de lei, conform celei mai recente declarații de avere și interese personale.
Familia Sorbalo locuiește din 2007 într-o casă de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: Ford Kuga, fabricat în 2017, și Lada 21214, fabricată în 2010. În 2021, magistratul a achiziționat un sistem fotovoltaic, de 183 de mii de lei, și a luat un împrumut de 100 de mii de lei, cu rata dobânzii de 2%. Tot anul trecut, soția magistratului, care activează în calitate de inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, a beneficiat de servicii stomatologice, în valoare de circa 110 mii de lei.
