0,23% în loc de 0,71%. Cifra reală a banilor care ajung în bugetul de stat de pe urma sechestrelor aplicate de ARBI este de trei ori mai mică decât cea anunțată de Ministerul Finanțelor
În perioada 2019-2021, în bugetul de stat au ajuns doar 11,9 milioane de lei de pe urma sechestrelor aplicate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, nu 30,7 de milioane de lei, așa cum reiese din datele prezentate anterior de Ministerul Finanțelor, în urma unei solicitări de informații a ZdG.
Informația se regăsește într-un răspuns oficial oferit de către Serviciul Fiscal de Stat în contextul anchetei publicate anterior de ZdG în care am constat că deși Agenția indisponibilizează anual bunuri de miliarde, în bugetul de stat ajunge sub 1% din valoarea acestora.
Serviciului Fiscal ne-a explicat că în timp ce datele oferite de ei se referă doar la încasările la bugetul de stat din contul activității Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, informațiile oferite de minister se referă la „încasările la buget de la vânzarea bunurilor confiscate în baza tuturor articolelor din Codul penal, Codul contravențional, Codul Civil ș.a.”.
În cadrul anchetei Sechestre de miliarde vs confiscări de sub 1%. Cum am aflat, timp de cinci luni, câți bani (nu) ajung în bugetul de stat, după sechestrele anunțate de ARBI publicată de ZdG la începutul lunii mai, am arătat că în bugetul de stat, conform Ministerului Finanțelor (MF), în ultimii patru ani, a ajuns o sumă infimă de pe urma sechestrelor aplicate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) – 0,71% din suma totală a sechestrelor aplicate în aceeași perioadă.
După publicarea anchetei, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) ne-a oferit însă alte cifre, de aproape trei ori mai mici decât cele furnizate de către Minister. SFS este o instituție subordonată MF. Autoritatea fiscală are însă atribuții de a ține evidența, de a evalua și de a vinde bunurile sechestrate de instituțiile statului.
11,9 milioane de lei, bani care au ajuns în buget de pe urma sechestrelor aplicate de ARBI în perioada 2019-2021
MF ne informa că, în 2019, suma ajunsă în buget din contul sechestrelor vândute a fost de circa 14,3 milioane. Datele SFS arată că, de fapt, suma ar fi de două ori mai mică și nu depășește 6,2 milioane de lei. În 2020, datele MF arătau că în bugetul de stat ar fi ajuns circa 7,3 milioane de lei din contul confiscărilor, iar potrivit SFS, suma este de aproximativ 2 milioane de lei.
Anul trecut, circa 9 milioane de lei ar fi fost virați în bugetul de stat din contul confiscării sechestrelor aplicate de ARBI, anunța MF. Datele SFS arată că ar fi vorba despre doar 3,7 milioane de lei. Astfel, în ultimii trei ani, în contul statului au ajuns doar 11,9 milioane de lei, nu 30,7 milioane, așa cum arată datele prezentate de MF.
Cum se explică diferența dintre sumele oferite de cele două instituții publice?
Reprezentanții SFS explică aceste diferențe de cifre prin faptul că datele oferite de MF reprezintă valoarea totală a încasărilor la bugetul de stat din vânzarea bunurilor confiscate, pe când SFS a oferit datele cu referire la încasările de la vânzarea bunurilor confiscate doar din contul sechestrelor aplicate de ARBI.
„Datele prezentate de către Serviciul Fiscal de Stat se referă doar la încasările de la vânzarea bunurilor confiscate în rezultatul infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și transmise Serviciului Fiscal de Stat pentru administrare în perioada anilor 2019-2022. Referitor la datele prezentate de către Ministerul Finanțelor, acestea reflectă încasările de la vânzarea bunurilor confiscate în baza tuturor articolelor din Codul penal, Codul contravențional, Codul civil, etc.”, se arată în răspunsul SFS.
Deși am solicitat atât MF să comenteze diferența de date, dar și motivele pentru care sumele care ajung la bugetul de stat sunt atât de mici, reprezentanții ministerului nu au revenit cu un răspuns și nu mai răspund la apelurile ZdG.
Ținând cont de noile cifre prezentate de SFS, reiese că în perioada 2019 – 2021, în bugetul de stat au intrat doar 11,9 milioane de lei. În aceeași perioadă, valoarea totală a sechestrelor aplicate de ARBI ajunge la 5,17 miliarde de lei. Reieșind din aceste cifre, constatăm că în acești trei ani, la bugetul de stat au ajuns doar 0,23% din totalul sechestrelor aplicate de ARBI, nu 0,71%, cum scriam anterior.
2022: Captura de la vama Leușeni a ajuns la buget
În 2022, SFS ne informează că în bugetul de stat din contul sechestrelor aplicate de ARBI au ajuns circa 32 de milioane de lei. Suma reprezintă banii confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali în aprilie 2020. Mijloacele financiare reprezintă captura de la vama Leușeni, din aprilie 2020, atunci când șoferul unui autocamion a fost prins la frontieră în timp ce avea asupra sa 1,6 milioane de euro, nedeclarați. Banii au ajuns în bugetul de stat, după ce șoferul camionului a fost condamnat definitiv.
„Mijloacele bănești încasate la bugetul de stat reprezintă munca mai multor instituţii publice”
Am cerut de la reprezentanții ARBI un comentariu cu referire la suma recuperată ca urmare a sechestrelor aplicate de instituție. Astfel, ARBI a precizat că nu are o confirmare a acestei sume, dar au ținut să puncteze că aceste mijloace bănești încasate la bugetul de stat reprezintă munca mai multor instituţii publice din R. Moldova și că rolul fiecărei instituții publice rezidă din cele patru etape ale procesului de recuperare a bunurile infracționale, Agenția fiind implicată doar la primele două faze.
Totodată, ARBI a precizat că, în contextul eficientizării cooperării la nivel național în domeniul recuperării bunurilor infracționale, urmează a fi creat și implementat un Program Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Astfel, reprezentanții mai multor instituții de stat, experți naționali și internaționali, membri ai sectorului asociativ și înalți consilieri ai Uniunii Europene vor face echipă comună în elaborarea și implementarea Programului. Obiectivul de bază al documentului de politici este accelerarea proceselor de recuperare a activelor, provenite din infracțiuni, inclusiv a banilor delapidați din sistemul financiar-bancar, precum și din alte dosare sonore. Fiecare parte, antrenată în proces, va avea rolul și responsabilitatea sa în elaborarea Programului, care urmează să fie aprobat de Parlament, până la finele anului curent.
Soluțiile aleșilor poporului pentru funcționarea mecanismul de recuperare a bunurilor infracționale
Am decis să discutăm cu aleșii poporului despre această problemă, să aflăm ce acțiuni se întreprind pentru eficientizarea mecanismului de recuperare a bunurilor infracționale și care sunt soluțiile pe care le iau în calcul.
Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități: „Problema este în lipsa sentințelor de condamnare. Fiindcă ARBI aplică sechestre pe bunuri care sunt identificate ca fiind de proveniență infracțională sau care au legătură cu anumite infracțiuni și ele sunt sub sechestru până la rezolvarea dosarului în instanța de judecată, deci până la soluția finală dată de instanță. Știu că Ministerul Justiției lucrează la un proiect de îmbunătățire a cadrului legal în ceea ce ține de activitatea ARBI, pot fi îmbunătățite probabil anumite aspecte, însă, până la urmă, problema principală constă în faptul că nu există sentințe de condamnare. Imediat ce vor fi sentințe de condamnare, contravaloarea acestor bunuri poate fi debursată în bugetul de stat. Problema este în sistemul justiției, în general, în funcție de cât de repede este instrumentat dosarul la Procuratură și este transmis în judecată. Și doi, cât de repede este examinat de către instanța de judecată. Pe partea de accelerare a examinării, muncește Procuratura și noi încercăm să încurajăm organele procuraturii să se miște mai repede pe anumite dosare, care urmează a fi transmise în judecată. Trebuie să înțelegeți faptul că până nu demult lucrurile în Procuratură nu prea se mișcau. Acuma se pare că procurorii s-au activizat și se muncește mai bine pe dosarele de rezonanță, să spunem așa, și urmează a fi transmise unul câte unul în instanța de judecată pentru a fi adoptate decizii. La nivelul instanțelor de judecată, vom vedea eventual dacă va fi necesar crearea anumitor complete specializate pentru examinarea marilor dosare de corupție”.
Dumitru Alaiba, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe: „Noi am criticat modul în care are loc recuperarea activelor deja de ani și ani. Între aplicarea sechestrului și confiscare și respectiv recuperarea activelor este o mare și mare diferență. Am criticat nu o singură dată modul în care comunică această instituție, pentru că ani la rând ei aruncau fumigene de astea: „500 de milioane sechestru, 2 miliarde de lei suma sechestrelor”, dar, de fapt, realitatea era că aceste sechestre rămâneau înghețate ani la rând, fără ca să fie repatriate, fără ca să fie confiscarea și recuperarea activelor, fie erau ridicate sechestrele prin judecată, ceea ce ați văzut că probabil se întâmplă. Asta e ca la pescuit, prinzi peștele și îi dai drumul înapoi în apă, iată cam așa. Personal, nu am văzut mari lacune în ceea ce ține de cadrul legislativ, dar dacă e nevoie de a ajusta legislația, cu siguranță suntem mai mult ca bucuroși să o facem. Eu cred că sunt și motive obiective de ce nu funcționează acest mecanism – cum ar fi capacitatea, resurse și așa mai departe, dar, pe alocuri, cel puțin în anii precedenți, pur și simplu, lipsa totală a voinței politice de a avea asemenea rezultate. Cum să te aștepți de la un Guvern care a furat miliardul ca să-l recupereze. La moment, într-adevăr, se muncește asupra acestui aspect și în ARBI și în Guvern. În general recuperarea activelor este una dintre prioritățile noastre. Asta o să se întâmple!”.
Tatiana Cunețchi, președinta Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice: „Aceste instituții sunt în subordinea Guvernului, deci mai departe chestiunile care sunt problematice, Guvernul trebuie să le țină la curent, să întreprindă măsuri și ulterior să raporteze Parlamentului dacă mai este ceva de făcut și împreună să facem anumite acțiuni. Cunosc despre acest aspect și întru totul respect prevederile legale, absolut totul și sunt întotdeauna pentru când statul întreprinde anumite acțiuni pentru recuperarea bunurilor, nici o problemă. În sensul ăsta, din punct de vedere al deputatului Cunețchi, dumneavoastră aveți o persoană foarte cuminte și foarte racordată legii. Cu propuneri poate să vină Guvernul și noi o să susținem. Executivul trebuie să analizeze subiectele respective și să vină cu propuneri să le examinăm, și în comun să luăm decizii care ar aduce beneficiu societății”.
