Un nou acord global pentru climă la COP26, după două săptămâni de dezbateri și divergențe

Participanții la conferința pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. A existat o dispută de ultim moment pe tema reducerii folosirii combustibililor fosili. Până la urmă, toți participanții au fost de acord cu textul, chiar dacă îl consideră „imperfect”, scrie cotidianul britanic The Guardian, citat de digi24.ro.

De altel, conferința s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut, tocmai pentru că cele 197 de țări participante nu reușeau să cadă de acord, în principal pe tema finanțării impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare și pe tema combustibililor fosili.

Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contributor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice.

Câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

• Acordul susține limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
• Include un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili” .
• Recunoaște, de asemenea, „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare.
• Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.
• Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Câteva victorii ale COP26:

• Măsurile luate la acest summit sunt cele mai puternice observate în 30 de ani de discuții privind clima.
• Națiunile poluante au fost de acord că nu au făcut suficient pentru a reduce emisiile și au spus că vor face mai mult în anul următor.
• Națiunile bogate au convenit, de asemenea, să dubleze suma de numerar pe care o vor oferi țărilor vulnerabile pentru ca acestea să se adapteze la schimbările climatice. 
• După ani de presiune, țările dezvoltate au acceptat că ar trebui să existe un fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme.
• Consecințele utilizării de energie prin exploatarea cărbunelui și a combustibililor fosili au fost menționate pentru prima dată la un COP, deși India a diluat angajamentele. 
• A existat, totodată, o inovație diplomatică din partea Marii Britanii. Aceasta a căutat acorduri separate între guverne, întreprinderi și societatea.
• S-a ajuns astfel la semnarea mai multor angajamente pentru protecția mediului, printre care acordul pentru combaterea emisiilor de metan, declarația privind stoparea defrișărilor de păduri până în 2030, angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate și acordul pentru încetarea completă a utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040.

„Reducere treptată” în loc de „eliminare treptată” a cărbunelui

Înainte de adoptarea textului final, India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.

Negociatorul Indiei pentru climă, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziție sâmbătă, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze țările.

Ca reacție, delegația Elveției și-a exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului.

Elveția a spus că termenul asupra căruia s-a convenit pentru subvențiile cărbunelui și combustibililor fosili a fost „diluat ca rezultat al unui proces lipsit de transparență”.

La rândul său, comisarul european pentru climă, Frans Timmermans, a descris propunerea Indiei de a schimba limbajul acordului pentru a cere „reducerea treptată” mai degrabă decât „eliminarea” a energiei provenită din cărbune drept „încă o dezamăgire”.

„Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural și asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur și simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”.

Frans Timmermans a mai spus că bogăția europeană a fost construită pe cărbune, dar în viitor, dacă nu se vor adopta măsuri puternice de eliminare a acestuia, moartea europeană va fi adusă tot de cărbune, relatează Washington Post. 

Președintele COP26, Alok Sharma, le-a spus delegaților că este „infinit recunoscător” pentru că au menținut ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de știință spun că este necesară limitarea creșterii temperaturilor, pentru a evita agravarea impactului crizei climatice și pentru a evita schimbările catastrofale.

Delegația Indiei a făcut o declarație post-COP în numele blocului de țări Brazilia, Africa de Sud, India și China, spunând că aceste națiuni au dat dovadă de „flexibilitate maximă” pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toți și că țările bogate trebuie acum să își respecte angajamentele.

Dezamăgirea țărilor în curs de dezvoltare

Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.

Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.

Dar țările bogate au fost reticente în a conveni asupra unui mecanism de finanțare a pierderilor și daunelor, în parte pentru că o parte din dezbatere a fost încadrată în termeni de „compensare” pentru pierderile lor, pe care țările bogate nu le pot admite.

Multe națiuni sărace au acceptat înfrângerea la COP26, fiindu-le refuzată cererea de a introduce prevederi mai puternice privind pierderile și daunele în acordul final. Lia Nicholson, negociatorul principal pentru Antigua și Barbuda, care prezidează Alianța celor 37 de state insulare mici cele mai vulnerabile la schimbările climatice, a declarat: „Suntem extrem de dezamăgiți de acordul final”.

La rândul său, Mohamed Adow, directorul think-tank-ului Power Shift Africa din Nairobi, a declarat că „nevoile oamenilor vulnerabili din lume au fost sacrificate pe altarul egoismului lumii bogate”. „Plecăm cu mâna goală, dar mai puternici din punct de vedere moral și sperăm că putem menține speranța că anul viitor să punem nevoile statelor vulnerabile la criza climatică în centrul dezbaterilor COP27 din Egipt”, a mai spus Mohamed Adow, citat de BBC News. 

Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat că peste 40% din cele 8.500 de centrale pe cărbune existente la nivel mondial vor trebui să se închidă până în 2030, sugerând în același timp că nu ar mai trebui să fi construite altele noi, pentru a menține obiectivele de stopare a încălzirii globale.

„Sper foarte mult ca economiile avansate să devină un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare. Dacă nu o fac, dacă nu arată un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare, nu ar trebui să se aștepte de la lumea în curs de dezvoltare să pună urgență climatică în centrul priorităților”, a subliniat Fatih Birol.

Cele mai vulnerabile țări în fața problemelor de mediu și afectate în mod disproporționat de consecințele încălzirii globale, reunite în parteneriatul global denumit drept „Climate Vulnerable Forum”, au cerut ca documentul final al COP26 să poarte denumirea de „Pactul de urgență climatică de la Glasgow”. Însă acordul final se va numi „Pactul climatic de la Glasgow”.

Greta Thunberg și rezumatul COP26

După anunțul că summitul climatic de la Glasgow s-a terminat, cel mai cunoscut activist climatic din lume, Greta Thunberg, a reacționat pe twitter spunând că rezumatul scurt al Conferinței ONU pentru climă este „bla, bla, bla”.

Dar adevărata muncă, spune Greta Thunberg, continuă în afara sălilor de negociere.

La rândul său, reprezentantul delegației din Panama la COP26 a spus că „diluarea prevederilor din text care făceau referire la cărbunele și combustibilii fosili este un eșec clar pentru umanitate”.

„Asistăm la un eșec al științei și al generațiilor viitoare. Sa ne fie rusine”, a spus delegatul panamez. 

O poziție mai optimistă a avut Nicola Sturgeon, lidera guvernului din Scoția. „Glasgow ar trebui să fie foarte mândru de primirea călduroasă pe care a oferit-o delegațiilor de la COP26. Pactul Climatic de la Glasgow nu conține tot ceea ce și-a dorit fiecare țară și există o dezamăgire de înțeles că problemele cheie au fost atenuate în ultimele ore, dar nu poate exista nicio îndoială că summitul de la Glasgow a făcut progrese în privința unor probleme importante”, a declarat prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon.

Boris Johnson se declară mulțumit

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a postat o scurtă declarație pe Twitter, în care laudă acordul la care au ajuns părțile la Glasgow, însă spune că mai sunt multe lucruri de făcut. 

„Am cerut națiunilor să se unească pentru planeta noastră la COP26 și au răspuns la acea chemare. Vreau să le mulțumesc liderilor, negociatorilor și militanților care au făcut ca acest pact să se întâmple, dar și oamenilor din Glasgow, care i-au primit cu brațele deschise.

Acordul de astăzi este un mare pas înainte. Avem primul acord internațional de reducere treptată a cărbunelui și o foaie de parcurs pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Sper că ne vom uita înapoi la COP26 de la Glasgow ca fiind începutul sfârșitului schimbărilor climatice”, a transmis șeful guvernului de la Londra.   

Șeful ONU: Acordul nu este suficient

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, spune că lumea trebuie să „intre în regim de urgență” în privința schimbărilor climatice și că acordul de la Glasgow nu merge suficient de departe în acest sens.

Cu toate acestea, el a admis că acordul că stabilește „fundamente importante pentru progres” și este un compromis care reflectă „interesele, contradicțiile și voința politică” din întreaga lume.

Într-un mesaj adresat tinerilor, comunităților indigene și altor persoane aflate în fruntea activismului pentru climă, Guterres a spus: „Știu că sunteți dezamăgiți, dar calea spre progres nu este întotdeauna o linie dreaptă. Uneori sunt ocolișuri, alteori sunt gropi. Dar știu că putem ajunge acolo.”

Greenpeace: Era cărbunelui se încheie

Grupul de mediu Greenpeace a salutat acordul pentru climă de la COP26.

„Au schimbat un cuvânt, dar nu pot schimba semnalul care iese din acest COP, că era cărbunelui se încheie”, spune directorul executiv internațional al Greenpeace, Jennifer Morgan.

„Este în interesul tuturor țărilor, inclusiv al celor care încă ard cărbune, să treacă la energie regenerabilă curată, iar țările mai bogate trebuie să facă mai mult pentru a sprijini schimbarea. Viitorul nostru depinde de asta”, a adăugat ea.

Emisarul pentru climă al SUA: China și SUA vor lucra pentru a crește ambiția 

Într-o conferință de presă organizată la puțin timp după ceremonia de închidere a COP26, reprezentantul american pentru climă, John Kerry, a spus că majoritatea celor mai mari 20 de economii din lume, care sunt responsabile pentru 80% din emisii, s-au angajat să atingă obiectivul de menținere a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Emisarul special al Casei Albe a mai transmis că Glasgow oferă un plan clar pentru „ce trebuie să facem” de acum înainte până în 2050.

John Kerry a admis că unii oameni „probabil ar fi vrut ca textul final să conțină termeni mai puternici pentru urgență climatică”, însă șeful delegației SUA la Glasgow a precizat că textul asupra căruia s-a fost convenit „este începutul unui sprint pentru următorii 10 ani” în ceea ce privește lupta cu schimbările climatice. 

Cu privire la acordul SUA-China anunțat la începutul săptămânii, care conținea puține măsuri concrete, John Kerry a spus că a fost anunțat „în vederea producerii unei reduceri a emisiilor”. „Suntem cele mai mari două economii din lume și vom lucra împreună pentru a crește ambiția climatică în acest deceniu”, a spus emisarul pentru climă al SUA.

Reacția secretarului executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice, Patricia Espinosa

Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), a declarat că negocierile nu sunt niciodată ușoare.

„În timp ce căutăm un rezultat care să fie acceptabil pentru toți, puțini se întorc acasă complet mulțumiți. Dar aceasta este natura consensului și a multilateralismului incluziv.

Suntem dezamăgiți că angajamentul de 100 de miliarde de dolari rămâne nerespectat și fac apel la toți donatorii ca acesta să devină realitate până anul viitor. Drumul către acțiunea climatică nu se termină la Glasgow.

În ciuda realizărilor de la COP26, suntem încă departe de traiectoria stabilizării creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius. Este imperativ să vedem mai multe acțiuni climatice în acest deceniu pentru a realiza acest lucru. Nu se poate pune la îndoială urgența acestei sarcini, pentru că aceasta este o chestiune de supraviețuire pe termen lung a umanității pe această planetă”, a declarat Patricia Espinosa.

Cele mai importante realizări înregistrate la COP26:

• Peste 100 de țări s-au angajat să oprească defrișările de păduri până în 2030 și să protejeze biodiversitatea prin utilizarea durabilă a terenurilor. Acest lucru este important, pentru că copacii pot absorbi cantități mari de CO2.
• La îndemnul SUA și al UE, peste 100 de națiuni s-au alăturat unui program de reducere a emisiilor de metan cu 30% până în 2030. Cu toate acestea, China, Rusia și India, state care degajă cele mai multe emisii de metan în atmosferă, nu s-au alăturat acordului.
• Peste 40 de țări care utilizează cărbunele pentru producerea de energie electrică, printre care Polonia, Vietnam, Canada și Chile, s-au angajat să renunțe la exploatarea acestui combustibil fosil până în 2040. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China și India, nu au semnat acest acord privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui.
• 450 de organizații internaționale, care gestionează circa 130 de trilioane de dolari, adică aproximativ 40% din activele private globale, au fost de acord să susțină tehnologia „curată” ca parte a tranziției către o economie globală verde și un sistem energetic ecologic.
• Africa de Sud va primi aproximativ 8,5 miliarde de dolari de la SUA și UE ca ajutor pentru a renunța la cărbune, principala sa sursă de energie. Fondurile vor fi acordate sub formă de împrumuturi și granturi pe o perioadă de cinci ani, pentru ca Africa de Sud să renunțe la centralele pe cărbune, care furnizează aproximativ 90% din energia electrică a țării.
• Aproximativ 45 de guverne din întreaga lume au promis acțiuni urgente și investiții pentru a proteja natura și pentru a trece la moduri mai durabile de agricultură.
• Președintele Ecuadorului a anunțat că țara sa urmează să extindă rezervația protejată din jurul Insulelor Galapagos, considerată una dintre bijuteriile mondiale ale biodiversității. Țara ar adăuga încă 60.000 de km pătrați de ocean protejat celor 130.000 km pătrați care există deja în jurul insulelor. 

ONU spune că angajamentele actuale ale țărilor nu vor inversa tendința de creștere a temperaturii globale 

Noile angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor mai recente estimări formulate de ONU şi publicate marţi în cadrul COP26.

Raportul anual de referinţă al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), publicat chiar înainte de debutul conferinţei pentru climă de la Glasgow, avertiza în legătură cu o încălzire „catastrofală” de +2,7°C, sau de +2,2°C dacă sunt respectate obiectivele privind neutralitatea carbonului fixate pentru jumătatea acestui secol.

Odată cu angajamentele luate de alte 33 de ţări în timpul COP26, printre care Brazilia, Argentina şi mai ales India, care şi-a consolidat obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 şi a anunţat că va atinge neutralitatea carbonului în 2070, previziunile UNEP s-au modificat doar într-o manieră minimală, conform cifrelor publicate marţi.

Angajamentele actuale anunţate de 152 de ţări care reprezintă împreună 88% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră vor permite o reducere a emisiilor cu 4,8 gigatone suplimentare de CO2 până în 2030, comparativ cu 0,7 gigatone calculate cu ocazia estimărilor precedente. Această ameliorare este asociată mai ales cu noile obiective pentru 2030 anunţate de Arabia Saudită şi de China, remarcă UNEP.

În ceea ce priveşte traiectoria temperaturii globale, omenirea se îndreaptă în continuare spre o încălzire cu 2,7°C până în anul 2100, foarte departe de obiectivele Acordului de la Paris, care prevăd limitarea creşterii temperaturilor cu 2°C, sau cu 1,5°C dacă va fi posibil, în raport cu era preindustrială.

Adăugând noile promisiuni privind neutralitatea carbonului, creşterea temperaturii globale ar putea fi limitată la +2,1°C, reprezentând o ameliorare de doar 0,1°C în raport cu estimările precedente. Dar, „ţinând cont de lipsa de transparenţă în legătură cu promisiunile privind neutralitatea carbonului, absenţa unor mecanisme de implementare şi a unor sisteme de verificare şi de faptul că foarte puţine dintre angajamentele pentru 2030 plasează cu claritate ţările lumii pe un drum care duce spre neutralitatea carbonului, atingerea acestor obiective rămâne incertă”, au adăugat autorii raportului UNEP.

Sursa: digi24.ro.