„Un impediment major în instrumentarea cauzei este poziția oficială a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova”. Cum explică PA durata extinsă a examinării dosarului privind gajarea parterului Spitalului Clinic Republican

În septembrie curent se vor împlini nouă ani de când cauza penală privind gajarea parterului Spitalului Clinic Republican, în care, printre cei cinci inculpați, se numără și ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, stă „împotmolită” în prima instanță.

Procuratura Anticorupție (PA) explică durata extinsă a cercetării judecătorești, precizând că „un impediment major în instrumentarea cauzei este poziția oficială a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și IMSP «Spitalul Clinic Republican», care la multiple solicitări ale Procuraturii Anticorupție au refuzat vehement argumentarea poziției procesuale”.

De cealaltă parte, Ministerul Sănătății punctează că instituția „nu dispune de un mecanism legal ce ar permite să estimeze prejudiciul cauzat de deciziile decidenților luate acum zece ani”, motiv pentru care nu poate furniza informațiile solicitate de procurori.

Ziarul de Gardă a participat, la 15 aprilie curent, la ședința de judecată din dosarul gajării parterului Spitalului Republican, la care însă a durat mai puțin de zece minute, motivul întreruperii fiind același care a stat și la baza amânării a primelor două ședințe planificate de la începutul acestui an – acuzatorul de stat, care fie nu s-a prezentat, fie a cerut amânarea, fie a fost înlocuit.

Întrucât procurorul de caz nu a fost prezent, fiind înlocuit cu un alt reprezentant, care nu a fost deschis să vorbească, Ziarul de Gardă a transmis întrebările în scris, iar 13 zile mai târziu, la 29 aprilie, am primit răspunsurile.

Inculpat: „Ba un procuror nu vine, ba celălalt, pentru că nu au soluții”

PA menționează că „reieșind din durata extinsă a cercetării judecătorești, a fost dispusă, în repetate rânduri, înlocuirea acuzatorilor de stat”, motivele fiind diverse.

„Drept cauze care au determinat prorogarea cercetării judecătorești sunt: fluctuația cadrelor, delegarea procurorilor, transferul/ concedierea procurorilor din funcție, cereri de amânare din partea părților, concedii de odihnă/ medicale ale participanților la proces, perioada pandemică”, se arată în răspunsul PA.

Ion Ciochină, ex-jurist la Ministerul Sănătății, vizat și el în dosar, a punctat pentru Ziarul de Gardă că dosarul este unul fabricat, bazat pe „niște prostii inventate în perioada statului capturat de Plahotniuc” și că „ba un procuror nu vine, ba celălalt, pentru că nu au soluții. Până acum nu au prezentat nicio probă care să fie veridică că există un prejudiciu”.

„Dosarul a fost inventat de doamna Bețișor (ex-procuroarea Adriana Bețișor, n.r.), care nu mai lucrează în Procuratură, dar prostia ei continuă până astăzi. A fost fabricat, căci în perioada lui Plahotniuc s-a putut face orice și iată, umblăm pentru o prostie a procurorilor. Continuă să ne poarte și tergiversează, pentru că ba un procuror nu vine, ba celălalt, pentru că nu au soluții. Până acum nu au prezentat nicio probă care să fie veridică că există un prejudiciu. M-au învinuit că am dat sfaturi inutile ministrului – niște prostii inventate în perioada statului capturat de Plahotniuc, când procurorii erau în tagma lui Plahotniuc”, a menționat Ion Ciochină. 

PA a refuzat să comenteze acuzațiile aduse de Ciochină.

„Procuratura Anticorupție nu este în drept să comenteze alegațiile părții apărării în contextul nemulțumirilor față de învinuirile aduse, ori apărarea este în drept să decidă de sine stătător asupra modului în care își expune poziția inclusiv în mediul public”, subliniază PA.

Judecătoare: „De atâtea ori s-a amânat examinarea cauzei anume din motivul neprezentării procurorului”. PA: „Toate absențele au fost motivate”

Lipsa actualei acuzatoare de stat pe acest caz, Mariana Bocșanean, a trezit nedumerirea judecătoarei Daria Sușchevici, care examinează cazul. „Nici nu știu cum să raportez, de atâtea ori s-a amânat examinarea cauzei anume din motivul neprezentării procurorului”, a punctat magistrata.

PA a menționat că toate absențele au fost motivate.

„Aferent neprezentării părții acuzării la unele ședințe de judecată, menționăm că acestea au fost motivate, iar instanța de judecată a fost notificată în modul și ordinea prevăzută de legislația procesual penală”, se arată în răspuns.

PA: „Un impediment major în instrumentarea cauzei este poziția oficială a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova”

În răspunsul său, PA menționează că „un impediment major în instrumentarea cauzei este poziția oficială a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și IMSP ”Spitalul Clinic Republican”, care la multiple solicitări ale Procuraturii Anticorupție au refuzat vehement argumentarea poziției procesuale”.

„La multiplele interpelări ale Procuraturii Anticorupție, inclusiv până în aprilie 2024,  Ministerului Sănătății al Republicii Moldova a informat pe caz precum că, nu există, nu a fost calculat sau estimat careva prejudiciu, fapt care a făcut imposibilă înaintarea unei acțiuni civile în limitele învinuirii formulate”, subliniază PA.

Ministerul Sănătății: Stabilirea prejudiciul […] intră in responsabilitatea organelor de drept”

Ministerul Sănătății însă menționează că nu au capacitatea să livreze informațiile cerute de procurori, întrucât nu dispun de mecanisme care să le permită stabilirea prejudiciilor.

„Stabilirea prejudiciul cert și efectiv cauzat interesului public, prin activitatea persoanelor vizate în
cadrul cauzei penale, intră in responsabilitatea organelor de drept, care îl constată în urma unor activități specifice întreprinse. În același timp, este necesar de menționat că Ministerul nu dispune de un
mecanism legal ce ar permite să estimeze prejudiciul cauzat de deciziile decidenților
luate acum zece ani”, a comentat Ministerul Sănătății.

„Prostii inventate în perioada statului capturat de Plahotniuc.” Dosarul privind gajarea parterului Spitalului Clinic Republican, în care figurează un ex-ministru al Sănătății, examinat de nouă ani în prima instanță

Ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, a ajuns în vizorul Centrului Național Anticorupție (CNA) după ce a permis, printr-o scrisoare, ca 500 de metri pătrați din cadrul Spitalului Clinic Republican să fie gajați la o bancă. Spațiul urma să fie garanția unui agent economic privat că va întoarce banii împrumutați în scopul procurării unor echipamente pentru servicii de înaltă performanță care costau 16 milioane de euro. Acestea urmau să fie procurate în cadrul unui parteneriat public-privat încheiat cu Ministerul Sănătății. Contractul dintre bancă și agentul economic privat prevedea însă că banca poate intra în posesia spațiului ipotecat dacă instituția va intra în proces de reorganizare. Acest lucru s-a și întâmplat peste două zile, când Andrei Usatîi a semnat un ordin privind reorganizarea Spitalului Clinic Republican.

La începutul lunii ianuarie a anului 2013, CNA a început urmărirea penală a mai multor persoane cu funcții publice, printre care și ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu.

În martie 2013, dosarul pornit pe „faptul depășirii atribuțiilor de serviciu în cazul instituirii ilegale a ipotecii asupra spațiilor din cadrul Spitalului Clinic Republican” a fost transmis procurorilor.

În septembrie 2015, după mai bine de doi ani de la intentarea urmăririi penale, dosarul în care este vizat și ex-ministrul Usatîi a ajuns pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În acest dosar, pe lângă ex-ministrul Sănătății Andrei Usatîi, mai sunt vizate alte patru persoane: ex-juristul Ministerului Sănătății, Ion Ciochină, ex-vicedirectorul Spitalului Clinic Republican, Sergiu Popa, notărița Tereza Anton și Vadim Oprescu, care deținea funcția de registrator al Oficiului Cadastral Chişinău.