Un an de la formarea Comisiei Vetting Despre procesul de evaluare și acuzațiile privind lipsa de imparțialitate: „Trebuie să ținem cont și de faptul că o parte dintre subiecții evaluării au plecat din sistem înainte de începerea evaluării”
Cinci membri ai Comisiei Vetting, formată în urmă cu un an, dar care și-a început activitatea în luna iulie 2023, au răspuns la câteva întrebări ale ZdG despre activitatea lor în procesul de evaluare a actorilor din justiție. Este Comisia influențată politic? De ce nu s-au depistat averi de milioane nedeclarate ale celor evaluați? Este suficientă evaluarea integrității pentru a stabili integritatea totală a unui om care activează în justiție?
ZdG: Atunci când s-a anunțat evaluarea judecătorilor și procurorilor din R. Moldova, se vorbea despre o corupție endemică în sistem, iar mulți se așteptau ca în timpul evaluării să se descopere judecători și procurori foarte bogați, cu averi ascunse. Realitatea din rapoartele Comisiei arată însă puțin diferit, fiind rare cazurile când Comisia a stabilit altceva decât se știa anterior despre acei candidați. Cum poate fi explicat acest lucru?
Scott Bales: Scopul vetting-ului este să asigure că cei care îndeplinesc funcția de judecător și candidații la funcțiile judiciare sunt integri și că au câștigat încrederea publicului. Acest proces nu urmărește să îi investigheze pe toți cei care au fost anterior judecători – și mulți judecători au ales, indiferent de motiv, să demisioneze în loc să fie evaluați – ci se concentrează asupra celor care vor fi în funcție în viitor. Comisia Vetting se confruntă cu unele provocări în ceea ce privește colectarea de informații pentru analizele sale, după cum se menționează în raportul anual prezentat Parlamentului în această primăvară și publicat pe site-ul web al Comisiei, la adresa vetttingmd.eu.
Andrei Bivol: Nu sunt de acord cu premisa întrebării Dvs. Cred că rapoartele Comisiei au scos la iveală și informații noi despre care nu se cunoștea, inclusiv în privința unor persoane numite sau promovate recent în diferite funcții. Revenind la explicația pe care o solicitați, cred că trebuie să ținem cont și de faptul că o parte din subiecții evaluării au plecat din sistem înainte de începerea evaluării. Probabil, așteptările la care vă referiți au fost create în mare parte de persoanele care au ales să părăsească sistemul.
Iurie Gațcan: Misiunea de bază a Comisiei Vetting este de a identifica candidații integri din punct de vedere financiar și etic. Peste 90 la sută din candidații evaluați până în prezent de către Comisie sunt persoane care s-au înscris benevol în concursurile pentru a fi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor sau membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor. Respectiv, este mai mică probabilitatea ca în aceste concursuri să se înscrie și persoane cu probleme mari de integritate din punct de vedere financiar sau etic.
Comisia nu are ca scop de a vâna „comorile” fenomenului corupției din sistemul justiției. La fel, este de menționat că o parte din candidații care aveau unele probleme posibile de integritate financiară sau etică s-au retras benevol din procesul de evaluare încă în faza primelor runde de întrebări, iar aceste probleme nu au ajuns a fi prezentate în spațiul public.
Lilian Enciu: Tradițional, societatea privește mediul judecătoresc prin prisma prejudecăților, având așteptări firești de la Comisie, însă, subliniez că parcurgerea procedurii de verificare a fost și rămâne la discreția candidatului. Magistrații dispun în condițiile legii de două opțiuni: acceptarea evaluării sau demisia din funcție.
Candidații care au decis să fie evaluați dispun de garanții procesuale, inclusiv de dreptul de a oferi explicații despre proveniența banilor și a bunurilor, iar atunci când există justificări legale, Comisia emite un raport pozitiv.
Rapoartele Comisiei conțin sumarul obiectiv, probat și complex al evaluării, din această cauză, rezultatul verificării nu va provoca permanent senzații pentru cititor.
De altfel, există și rapoarte în care sunt reflectate riscuri de integritate, însă candidatul dispune de dreptul contestării lor și, prin urmare, de dreptul de a fi reevaluat.
Literalmente, Comisia de evaluare dispune doar de instrumentele legale adoptate de legiuitor, or, evaluarea, deși reprezintă un exercițiu complex, nu presupune, printre altele, identificarea bunurilor din afara Republicii Moldova.
Lavly Perling: Scopul vetting-ului este de a evalua integritatea financiară și etică a unor categorii de funcționari din justiție, judecători, procurori sau reprezentanți ai altor profesii juridice, dar și a candidaților la funcțiile-cheie din sistemul de justiție. Cei care nu promovează evaluarea fie nu mai pot activa în sistem pentru o perioadă determinată, fie nu pot accede în funcții în organele de autoadministrare judecătorească. Altfel spus, după vetting, doar persoanele fără probleme de integritate pot să se regăsească în funcțiile-cheie din sistemul judiciar.
Activitatea Comisiei se bazează pe legile adoptate de Parlamentul R. Moldova, pe datele puse la dispoziția Comisiei de instituțiile de stat din Moldova, pe informațiile obținute din surse deschise și pe informațiile furnizate de însuși subiectul evaluării. Fiecare caz este examinat individual și conform principiului supremației legii, iar o decizie negativă poate fi luată doar dacă există un temei pentru aceasta, adică informații care trezesc îndoieli. Un sistem judiciar transparent și onest reprezintă baza unui viitor mai bun și mai prosper.
ZdG: În spațiul public, de-a lungul acestui an, au fost lansate diverse acuzații cu privire la faptul că deciziile membrilor Comisiei nu ar fi independente, ci influențate politic sau de alți factori. Cum combateți aceste acuzații? (Dacă doriți să o faceți.)
Scott Bales: După cum menționează Comisia Vetting în Declarația privind rolul și independența sa (din 25 ianuarie 2024), „criteriile de evaluare se referă la integritatea financiară și etică a judecătorului/candidatului, specificate expres în lege. Comisia se conduce de aceste criterii și nu este influențată de factori externi.” Deciziile Comisiei Vetting reflectă angajamentul acesteia de a efectua evaluările în mod corect și independent.
Andrei Bivol: Aceste acuzații sunt absolut nefondate, iar unica lor menire este de a compromite procesul.
Lilian Enciu: Mecanismul formării Comisiei a fost adoptat de către legiuitor, formula desemnării membrilor Comisiei este descrisă în lege, iar Parlamentul a decis ca desemnarea membrilor să fie realizată de către fracțiunile parlamentare. Legea a stabilit criterii de eligibilitate ale membrilor, nu și metoda de selecție.
Integritatea morală și decizională a subsemnatului și, probabil, a celorlalți colegi, rămâne să fie ghidată și garantată de onestitatea profesională, de standardele morale, dar și de capacitatea de a vedea lucrurile în mod precaut și de lungă durată. Or, decizia de astăzi a unui membru va avea proiecție în viitorul îndepărtat sau apropiat, după caz.
Finalmente, predicatele corupției nu pot fi camuflate definitiv și mai ales, pentru mult timp, iar acest deziderat se referă atât la candidații evaluați, precum și la membrii Comisiei.
Iurie Gațcan: Deciziile Comisiei sunt luate în baza datelor colectate sau prezentate de către candidați. Fiecare decizie face trimitere la unele documente, acte care argumentează concluziile Comisiei asupra problemelor identificate. Singura influență politică asupra activității Comisiei este cea a actorilor politici care critică procesul de evaluare în cadrul reformei justiției. Este evident că procesul de evaluare nu este plăcut multora, fiindcă poate scoate la iveală multe probleme financiare, de avere, influențe negative, relații periculoase etc. Respectiv, și observăm aceste acuzații, atacuri asupra activității Comisiei, care sunt lansate de multe ori de către anumite grupuri de interese.
Lavly Perling: Prezența experților internaționali în cadrul Comisiei reprezintă o garanție de independență. Comisia analizează și se bazează doar pe informațiile pe care le colectează și nimeni nu decide asupra acțiunilor noastre în afară de noi înșine. De asemenea, ne străduim ca procesul să fie transparent și ușor de înțeles pentru societate, pentru că ne pasă de viitorul Moldovei. Acțiunile noastre sunt independente și se bazează doar pe materialele acumulate pe fiecare caz în parte și pe cadrul legal național și internațional referitor la procedura de vetting.
ZdG: Comisia evaluează averile și integritatea actorilor din justiție, dar oare asta e suficient pentru a demonstra integritatea totală a unui funcționar din justiție? Nu credeți că e nevoie de o evaluare mai profundă, în special morală a acestora?
Scott Bales: Sarcina Comisiei Vetting este de a evalua dacă un judecător întrunește criteriile de integritate financiară și etică prevăzute în legile adoptate de Parlament. Comisia nu evaluează judecătorul în ceea ce privește aspectele care nu se regăsesc în lege. Odată ce Comisia își aprobă raportul de evaluare, în temeiul Legii 65/2022 și al Legii 252/2023, Consiliul Superior al Magistraturii stabilește dacă acceptă sau respinge raportul. Astfel, nu Comisia Vetting este cea care stabilește dacă o persoană rămâne sau devine judecător.
Andrei Bivol: Cadrul legal actual este suficient pentru evaluarea integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor. În cazul în care societatea noastră ar solicita o evaluare mai profundă, probabil, clasa politică ar reacționa cu un cadru legal corespunzător.
Iurie Gațcan: Toți suntem conștienți că niciun mecanism de evaluare nu poate garanta pe viitor o integritate absolută a unei persoane fizice, indiferent de domeniul social în care activează. Însă procesul actual de evaluare oferă posibilitatea de a promova persoane care au avut și au un comportament integru în activitatea lor și merită a fi promovate în funcție-cheie a justiției, în detrimentul celora care preferă păstrarea sistemului vechi de justiție, care în ultimele decenii nu a fost reformat esențial, cu un impact pozitiv pentru societate. Evaluarea morală a unui subiect ar impune aplicarea unor criterii foarte subiective. Mai degrabă, comportamentul moral al unui subiect îl putem deduce din rezultatele activității sociale a acestuia, a comportamentului în societate și a relațiilor create, aspecte care sunt vizibile și nu necesită o evaluare neapărat.
Lilian Enciu: Criteriile de evaluare puse la dispoziția Comisiei au fost adoptate de Parlament și, probabil, preluate din practicile internaționale. Dacă evaluarea integrității financiare presupune aprecieri rațional-matematice, atunci evaluarea integrității etice implică și dimensiunea morală a activității candidatului.
Este adevărat că aprecierea moralității profesionale a candidatului este la limita unui exercițiu filosofic, însă există suficienți indicatori practici care servesc pentru determinarea aspectului moral, și aici mă refer, cu titlu de exemplu, la subiectivism, fie la acțiuni contrare Codului de etică și conduită.
Voi recunoaște că suntem marcați atunci când urmare a evaluării, identificăm candidați care corespund întru totul criteriilor de evaluare, în special pe dimensiunea integrității etice.
Lavly Perling: Comisia evaluează atât integritatea financiară, cât și cea etică și ambele trebuie să fie fundamentate faptic. În același timp, vetting-ul este doar o etapă în construirea unui sistem de drept mai corect și mai transparent. Reformarea întregului sistem este un proces lung, care necesită eforturi zilnice și pe care Moldova trebuie să îl continue la toate nivelurile.
Întotdeauna am spus că cele trei elemente importante în lupta împotriva corupției sunt voința politică de a construi o societate liberă de corupție, legi eficiente care să contribuie la acest lucru și luptători motivați. Această cale nu este una ușoară, deoarece întotdeauna vor exista persoane care vor dori să păstreze starea actuală a lucrurilor. Iată de ce, în această activitate este important să nu renunțăm, să fim consecvenți și să explicăm societății în fiecare zi despre importanța supremației legii pentru viața fiecărui cetățean. Sunt optimistă și cred că Moldova va reuși, iar eu, personal, cu siguranță, voi continua să contribui la acest succes, prin munca pe care o depun în cadrul Comisiei.
Ce face Comisia Vetting și pe cine evaluează?
Comisia Vetting a fost creată în temeiul Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, cu scopul declarat de a efectua o evaluare unică și de o singură dată a integrității etice și financiare a unor categorii de judecători din Republica Moldova. Evaluarea externă este un exercițiu excepțional, unic și limitat în timp.
Comisia Vetting este un organ ad-hoc, constituit din 6 membri, numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși, după cum urmează: 3 membri, cetățeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracțiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției și 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare. Comisia este condusă de un președinte, ales prin vot secret din rândul membrilor acesteia, cu votul majorității membrilor. Scott Bales este președintele Comisiei, iar Andrei Bivol este vicepreședinte.
În activitatea sa, Comisia este asistată de un Secretariat, care este o structură fără personalitate juridică. Secretariatul, ca și Comisia de evaluare, este independent de orice autoritate și instituție publică, funcționând exclusiv în vederea asistării Comisiei în realizarea competențelor sale.
Comisia Vetting efectuează trei tipuri de evaluări: vetting-ul Curții Supreme de Justiție (CSJ), pre-vetting-ul candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), înscriși în concurs după 1 septembrie 2023 și în cele două colegii din cadrul CSM, precum și vetting-ul judecătorilor Curților de Apel, al președinților și vicepreședinților de judecătorii. Aceste trei tipuri de evaluări se desfășoară în baza a trei legi diferite – Legea 26/2022, Legea 65/2023 și Legea 252/2023.
