Un al doilea judecător, candidat la funcția de membru al CSM, s-a retras din concursul de evaluare a integrității. Comisia pre-vetting: „Retragerea din concurs a unui candidat echivalează cu nepromovarea evaluării”
Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) anunță vineri, 16 septembrie, despre adoptarea unei decizii care concluzionează cu nepromovarea evaluării de către Dumitru Pușca, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), actualmente judecător la Curtea de Apel Bălți.
„Temei pentru nepromovarea evaluării integrității financiare și etice de către candidat a servit scrisoarea acestuia că se retrage din concurs, transmisă Comisiei pe 9 septembrie 2022”, se arată într-o notă informativă emisă de Comisie.
Potrivit Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, retragerea din concurs a unui candidat după ce instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau a concursului transmite lista cu candidați către Comisie, echivalează cu nepromovarea evaluării, indiferent de motivul invocat de candidat.
Dumitru Pușca: Dosare pierdute la CtEDO. Apartament și mașină, cumpărate în ultimii 2 ani, și datorii de peste un milion de lei
Dumitru Pușca este judecător la Curtea de Apel (CA) Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi, iar doi ani mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți. Potrivit informației Inspecției Judiciare, pe parcursul anilor, în privința judecătorului au fost înregistrate 16 petiții și 20 de sesizări, însă toate au fost respinse.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.
Cazul „Dogotari contra Moldovei”. Pe acest caz, CtEDO a constatat violarea articolelor din Convenție cu privire la respectarea drepturilor omului, dreptul la libertate și siguranță, dar și dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie. Bărbatul a contestat încheierea, însă un complet de judecători a CA Bălți, din care a făcut parte Pușca, a respins recursul ca fiind nefondat.
Într-un comentariu pentru ZdG, magistratul a spus că regretă încălcarea comisă. „Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”, a spus el.
Cazul „Pașa contra Moldovei”. Aici CtEDO a constatat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.
Cu referire la acest dosar, Pușca susține că este o eroare, pentru că încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la ei.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2021, magistratul declară un apartament cu suprafața de 64,1 metri pătrați, procurat în 2011 și evaluat la 172 de mii de lei, un alt apartament, din 2016, cu suprafața de 30,3 metri pătrați, evaluat la 847 mii de lei, și altul din 1999. În 2021, judecătorul a cumpărat un alt apartament, cu suprafața de 69,1 metri pătrați, pentru care ar fi plătit 700 de mii de lei sau echivalentul a 35 de mii de euro.
În 2020, magistratul și-a cumpărat cu 200 de mii de lei un automobil Volvo XC60, fabricat în 2013. Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”, firmă controlată de fostul consilier municipal comunist și, ulterior, socialist Vasile Chirtoca. Anul trecut, magistratul a avut venituri salariale de circa 323 mii de lei, iar în 2020 de circa 304 mii de lei. Pușca declară datorii de peste un milion de lei, după ce a contractat patru credite, dintre care două în 2021.
În februarie 2016, Comisia Națională de Integritate, predecesoarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a dispus iniţierea controlului privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, de către Pușca. Trei luni mai târziu, magistratul a fost scos de sub control.
Decizia de nepromovare a evaluării, emisă de Comisie, a fost transmisă candidatului și instituției responsabile de organizarea concursului, adică CSM, pentru a fi publicată pe site-ul oficial al instituției, menționează Comisia.
Decizia Comisiei poate fi contestată la Curea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la primirea acesteia, în temeiul articolului 14 din Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Anterior, alți doi judecători, candidați la funcția de membru al CSM, nu au promovat evaluarea. Este vorba de magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani, fapt stabilit prin decizia Comisiei din 21 iulie 2022. Retragerea din concurs a candidatului Mihail Cojocaru, judecător de la Judecătoria Bălți, sediul central, a fost, la fel, calificată de către Comisie ca nepromovare a evaluării, potrivit Deciziei din 11 iulie 2022.
