ULTIMA ORĂ Sesizarea Guvernului, în dosarul privind excluderea candidaților Șansă din alegeri, declarată inadmisibilă de Curtea Constituțională
Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 225 alin. (3) lit. e) din Codul administrativ – limitele controlului judecătoresc, referitor la proporționalitatea, ridicată de reprezentantul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a R. Moldova, parte în dosarul privind anularea înregistrării la alegeri a candidaților partidului Șansă, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
Decizia a fost luată joi, 9 noiembrie, și este semnată de Nicoale Roșca, care și-a anunțat demisia din funcția de președinte al CC în seara aceeași zile.
„În această cauză, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate nu a fost ridicată de o victimă a unei pretinse încălcări a unui drept constituțional pentru a anihila aplicarea unei norme juridice pe care o consideră neconstituțională. Dimpotrivă, autorul excepției este chiar o autoritate a puterii executive (Comisia pentru Situații Excepționale), care îi solicită Curții să verifice constituționalitatea unei norme adoptate de puterea legislativă. În acest sens, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate le este dedicată persoanelor, nu autorităților publice. Excepția nu poate fi utilizată de o autoritate publică pentru a anihila un act normativ adoptat de o altă autoritate publică. Pentru asemenea situații, autoritățile care posedă prerogativa sesizării Curții Constituționale, prevăzute de articolele 25 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) din Codul jurisdicției constituționale, îi pot solicita Curții să exercite controlul de constituționalitate al actelor normative, pe baza procedurii prevăzute de articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
Prin urmare, Curtea reține că excepția nu a fost ridicată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016”, se arată în decizia de inadmisibilitate.
Conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată, încă nu a fost stabilită reluarea examinării cauzei la Curtea de Apel.
Curtea de Apel Chișinău a admis duminică, 5 noiembrie, cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de CSE a R. Moldova.
Mai exact, în cadrul ședinței de judecată, reprezentanții Comisiei pentru Situații Excepționale a R. Moldova au depus un demers, prin care au solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 225 alin. (3) lit. e) Cod administrativ – limitele controlului judecătoresc.
Potrivit prevederilor contestate, în cazul în care au fost emise acte administrative individuale și normative referitoare la securitatea națională a R. Moldova, la exercitarea regimului stării excepționale, la măsurile de urgență luate de autoritățile publice în vederea combaterii calamităților naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor și a altor fenomene similare, instanța de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului următoarelor circumstanțe: e) proporționalitatea, în conformitate cu art. 29, a măsurilor adoptate prin act administrativ.
„Consideră că, art. 225 alin.(3) lit. e) Cod Administrativ şi anume exercitarea controlului judecătoresc referitor la proporționalitate, în conformitate cu art. 29, a măsurilor adoptate prin act administrativ, poate ridica o problemă din perspectiva independenței organelor de drept care au proceduri speciale în procesul urmăririi penale, inclusiv secretul anchetei”, a argumentat Guvernul, conform încheierii instanței de judecată.
Reprezentanta partidului Șansă, Elena Organ, a obiectat împotriva admiterii cererii cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 225 al.(3), lit. e) Cod administrativ, invocând că, această normă a fost supusă deja controlului constituționalității.
Completul de judecată care a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a fost format din: Veronica Negru – președintă, Ecaterina Palanciuc, Ina Dutca.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a constatat sâmbătă, 4 noiembrie, competența Curții de Apel Chișinău la judecarea în fond a cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șansă” împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a R. Moldova cu privire la anularea Dispoziției nr. 92 din 03 noiembrie 2023 și restabilirea drepturilor electorale pentru toți candidații formațiunii politice.
În seara zilei de sâmbătă, 4 noiembrie, au avut loc trei ședințe la Curtea de Apel Chișinău.
Ședința de la ora 2 noaptea a fost întreruptă până duminică, ora 11:00, fiind „acordat termen suplimentar, pentru prezentarea sesizării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate”.
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a tuturor candidaților partidului Șansă, cu două zile înaintea scrutinului electoral. Decizia a fost luată în contextul raportului prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) privind atacurilor asupra R. Moldova și implicarea Federației Ruse în alegerile din R. Moldova.
Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Dorin Recean vineri, 3 noiembrie, după ședință CSE.
„În conformitate cu obligațiile constituționale și cu mandatul CSE (…). Atrag atenția că decizia este luată din considerente de securitate națională, în condițiile unui război hibrid pe care Federația Rusă îl poartă în R. Moldova:
Prin derogare de la prevederile articolului 72 alin. 4, articolului 102 alin. 2 și 5 din Codul electoral al R. Moldova se anulează înregistrarea concurenților electorali desemnați de către partidul politic Șansă în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023.
Comisia Electorală Centrală, prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție va asigura informarea imediată a tuturor birourilor electorale ale secțiilor de votare despre prezenta măsură, care cel târziu până la sfârșitul zilei de 4 noiembrie (…) vor aplica ștampila cu mențiunea retras în toate buletinele de vot în dreptul tuturor concurenților electorali din partea partidului Șansă”.
Acum câteva zile, președintele partidului Șansă, Alexei Lungu, a anunțat că, în cazul în care va fi scos din cursa electorală, Tatiana Cociu, jurnalistă, va fi alternativa pentru funcția de primar al orașului Orhei. Totodată, Arina Corșicova o va înlocui pe Victoria Șapa la alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, „dacă cea din urmă va fi scoasă din cursa electorală”.
Directorul SIS Alexandru Musteața a anunțat, în cadrul unui briefing de presă, că Federația Rusă ar fi alocat peste 1 miliard de lei pentru destabilizare R. Moldova. Acesta a mai declarat că banii ar fi utilizați, inclusiv, de fostul deputat fugar Ilan Șor, pentru finanțarea partidului Șansă, după ce partidul Șor a fost declarat neconstituțional.
SIS comunică că „grupul criminal Șor, în scop de influență electorală subversivă, este susținut de grupul criminal Plahotniuc”. „Aceștia au creat un tandem cu obiectivul de a prelua puterea în stat în contextul următoarelor scrutine electorale”, cred organele de drept.
„Războiul hibrid dus de Federația Rusă în R. Moldova și a unor grupuri criminale transfrontaliere s-a intensificat în anul 2022 și se manifestă prin următoarele tactici: tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și de preluare a puterii prin violență, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a R. Moldova, în special Găgăuzia; interferența Federației Ruse în procesul electoral; propagarea și alterarea spațiului informațional; operațiuni subversive derulate de serviciile speciale ruse, precum și exploatarea elementelor de crimă organizată prin alterarea procesului electoral și democratic”, a declarat Alexandru Musteața.
Șeful SIS a menționat că R. Moldova nu este singura țară supusă „agresiunii hibride” din partea Federației Ruse.
Conform oficialului, datele ale SIS ar indica asupra pregătirii și realizării, începând cu a doua jumătate a anului 2022, a unui scenariu subversiv de imixtiune externă „cu scopul înlăturării violente a guvernării democratice și preluarea controlului politic de către grupări criminale subordonate altor țări”.
„Organizatorii acestui scenariu sunt afiliați structurilor de proiectare și implementare a unor tehnologii politice din Federația Rusă, conectați la administrația președintelui Federației Ruse și serviciile ruse de securitate. Autorii acestui scenariu, pe teritoriul R. Moldova, au fost stabiliți a fi exponenți ai grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, persoană inclusă în lista de sancțiuni internaționale și condamnat la 15 ani de privațiune de libertate. Grupul criminal organizat activează sub acoperirea mai multor proiecte politice. (…)
La cea de-a treia etapă, la care suntem martori acum, avem compromiterea proceselor electorale în R. Moldova, la nivel de stat. În contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie, SIS a identificat activități de influențare a proceselor electorale în scopul promovării interesului Federației Ruse, prin intermediul aceluiași grup criminal organizat condus de Ilan Șor (…)”, a afirmat șeful SIS.
Oamenii legii au documentat oferirea de către un partid politic, care participă la alegerile locale generale și ar fi controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, care ar proveni din altă țară.
„Toate aceste metode sunt implementate prin intermediul lui Ilan Șor care a creat un grup criminal organizat dintr-o rețea de deputați, funcționari publici, reprezentanți ai mediului de afaceri, jurnaliști, lideri politici și de opinie și care finanțează ilegal partide politice (…).
Drept urmare a declarării neconstituționalității partidului Șor, Ilan Șor a asigurat preluarea partidului Ai Noștri și redenumirea acestuia în partidul Șansă. A asigurat transferul infrastructurii și exponenților fostei structuri către partidul politic Șansă”, a mai relatat Musteața.
Potrivit directorului SIS, coruperea alegătorilor ar avea loc în toate localitățile din țară. Oamenii legii au deschis peste 160 de dosare penale, 63 dintre ele fiind deja trimise în instanță.
În dosarul penal privind finanțarea ilegală a partidelor, autoritățile au informații despre utilizarea de către „grupul criminal Șor” a circa 200 de milioane de lei, bani care ar fi fost utilizați inclusiv pentru finanțarea protestelor stradale și destabilizărilor din țară în 2022 și 2023. În total, ar fi vorba despre 400 de milioane de lei, presupun oamenii legii.
„Doar în ultimele luni au fost identificate și documentate peste 90 de milioane de lei destinate coruperii alegătorilor, concurenților electorali și finanțarea ilegală a campaniei electorale. Sumele alocate de Federația Rusă pentru destabilizare sunt de peste 1 miliard de lei”, a subliniat Musteața.
Acesta a mai comunicat că autoritățile ar fi sechestrat peste 1 milion de euro și 280 de mii de dolari, bani transferați în R. Moldova de cetățeanul Federației Ruse și Israelului Igal Shved.
