TOȚI PROCURORII GENERALI: Averi, ocupații și (unele) secrete
În cei 30 de ani de independență, R. Moldova a avut 10 procurori generali. Ziarul de Gardă vă propune o incursiune în istoria Procuraturii Generale pentru a face cunoștință cu toți cei care au condus această instituție.
În timp ce unii au trăit sau trăiesc modest, alții au averi de milioane, multe dintre ele dobândite în perioada mandatului de procuror general, nivelul bunăstării foștilor șefi ai Procuraturii sporind proporțional cu promisiunile din spațiul public de a reforma această instituție.
În acest articol:
- Dumitru Postovan, cel mai longeviv procuror general, cu apartament de 140 de metri pătrați, primit de la stat
- Valeriu Catană, al doilea procuror general: „Toți vor să se cațăre în capul procuraturii, iar ai noștri șed acolo și acceptă tot”
- Mircea Iuga a decedat în decembrie 2021. A locuit într-o casă modestă, de 90 de metri pătrați
- Vasile Rusu, din fotoliul de deputat comunist în cel de procuror general
- Valeriu Balaban, primul procuror general cercetat penal. Avere și interese
- Valeriu Gurbulea – casă de lux în centrul capitalei, înregistrată pe soră
- Valeriu Zubco – casă de milioane ascunsă pe perioada mandatului
- Gurin și Harunjen: Afacerea comună a feciorilor celor doi foști procurori generali
- Stoianoglo: Afacerea nedeclarată a soției și acuzații de conexiune cu firmele lui Veaceslav Platon
În cei 30 de ani de independență ai R. Moldova, pentru funcția de procuror general al R. Moldova s-au dus bătălii, atât în Parlament, cât și în culise. În 2019, Procuratura Anticorupție a deschis și un dosar penal, după acuzațiile conform cărora, în 2009, funcția de procuror general, în care fusese instalat Valeriu Zubco, ar fi fost vândută pentru 2 milioane de euro. Dosarul penal nu a avut însă nicio finalitate.
R. Moldova independentă a avut 10 procurori generali desemnați oficial pentru mandate depline, fără a-i lua în calcul pe cei care au deținut, pentru scurte perioade, interimatul acestei funcții. De Ziua Lucrătorului Procuraturii, consemnată anual la 29 ianuarie, ZdG vă propune o incursiune în istoria Procuraturii Generale (PG) pentru a face cunoștință cu toți cei care au ocupat funcția de procuror general în cei 30 de ani de independență ai R. Moldova.
Postovan, cel mai longeviv procuror general, cu apartament de 140 de metri pătrați, primit de la stat
Primul procuror general al R. Moldova independente a fost și cel mai longeviv, singurul care și-a dus un mandat la final: Dumitru Postovan. Acesta a ocupat fotoliul de procuror general între anii 1990 și 1998. Din 2006 Dumitru Postovan deține licență de avocat. În ultimii ani, Postovan a deținut funcția de președinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova.
Dumitru Postovan locuiește într-un apartament de 140 de metri pătrați din sectorul Râșcani al capitalei, bun dobândit încă în 1996, pe când era procuror general. Locuința este amplasată într-un bloc „guvernamental” din strada Florica Niță, în care anterior au primit, gratuit, apartamente mai mulți demnitari de stat, inclusiv cel mai recent procuror general, Alexandr Stoianoglo. De-a lungul timpului, soții Postovan au deținut alte câteva apartamente în Chișinău, donate ulterior celor doi copii.
În 2018, reprezentat de fostul procuror Petru Bobu, Dumitru Postovan a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cerând să-i fie recalculată pensia, după ce, în 2013 și 2016, prin lege, salariile procurorilor în funcție au fost majorate substanțial. Instanța i-a dat dreptate, CNAS-ul fiind obligat să-i recalculeze pensia.
În 2019, Dumitru Postovan a ajuns în atenția opiniei publice după ce a fost desemnat de către Zinaida Greceanîi, pe atunci președinta Parlamentului, în Comisia pentru selectarea procurorului general. După ce a participat la o ședință a grupului de lucru, Postovan s-a retras, în locul său fiind desemnat Petru Bobu, acuzat ulterior că l-ar fi favorizat pe Alexandr Stoianoglo, cel care ulterior a câștigat acel concurs.
„Anume politicienii nu au vrut niciodată ca instituția asta să fie puternică, să fie deoparte și să se facă treabă”
„În primul rând, sunt pensionar. În al doilea rând, pe lângă Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova activează în mod autonom Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, deci, eu sunt președintele acestei Curți. În afară de asta, mai am activități obștești, sunt membru al organelor de conducere și unul din fondatorii Uniunii Juriștilor din Moldova, Asociația Veteranilor procuraturii, Asociația primului Parlament, pentru că eu am fost deputat în primul Parlament. Deci, sunt destul de activ. Nu mi-i urât”, afirmă primul procuror general al R. Moldova, care își amintește cum a ajuns să obțină de la stat apartamentul de 140 de metri în care locuiește. „Clădirea asta era pregătită pentru ambasadori, dar pe urmă ambasadorii unul după altul se duceau și iată așa am venit și eu în clădirea asta”.
Dumitru Postovan admite că, de-a lungul timpului, și-a ajutat copiii să aibă loc de trai. „Eu dintâi am luat ipoteca pentru fecior, au trăit cinci ani aici cu soția și fiica. După aceea fiica, dar le-am luat pe noi, pe mine, pentru că erau studenți și eu le plăteam încetișor. După ce au devenit independenți, sigur că le-am dat lor, pentru ei le-am și luat. În primul rând, pe timpurile celea și salariul era comparativ mai mărișor decât la alții, și pe urmă am ieșit la pensie și am lucrat într-o firmă Kentford, unde aveam un salariu bun. Și apartamentele nu erau așa de scumpe atunci, dar era ipotecă, vă spun, încetișor, hai, hai, hai… Pe rând le-am luat”.
Primul procuror general al R. Moldova susține că „independența procurorului general e problemă mare”. „În primul rând, partidele politice trebuie să fie atente atunci când numesc procurorul general, ca el să fie al tuturor, dar cei care erau la guvernare, pentru moment, îl alegeau să fie al lor. După veneau alții și îl dau jos, pentru că „nu e al nostru”. Iată asta e toată socoteala. Dar chestiunea asta că procurorul trebuie să fie al cuiva chiar din 1990 s-a simțit lucrul acesta. Cu ajutorul procurorului partidele fac politică, asta-i marea problemă. Dacă noi am ajuns unde am ajuns, anume politicienii nu au vrut niciodată ca instituția asta să fie puternică, să fie deoparte și să se facă treabă. Dar, încetișor, am alunecat unde suntem. Funcția asta stă la intersecția intereselor politice, așa e funcția asta, iată socoteala, și asta nu e o noutate, urmăriți ce se face și în altă parte. Mie îmi pare rău că instituția asta, care trebuie statului, o ajuns așa. Dă Doamne să reușească actuala guvernare să realizeze ceea ce și-a pus în plan, ca instituția să servească societății, omului ș.a.m.d”.
Valeriu Catană, dintr-un apartament de 70 de metri pătrați: „Toți vor să se cațăre în capul procuraturii, iar ai noștri șed acolo și acceptă tot”
După Postovan, în fruntea PG a venit Valeriu Catană. El a deținut fotoliul de procuror general timp de un an, între 1998 și 1999, iar politicienii din acea perioadă afirmă că ar fi fost unul dintre puținii șefi ai PG cu verticalitate, motiv pentru care a și rezistat în funcție doar un singur an.
Valeriu Catană a plecat din organele procuraturii în 2002, când ocupa funcția de procuror- șef adjunct al Direcției Urmărire Penală, obținând în același an licență de avocat. Și-a suspendat activitatea din avocatură în decembrie 2015.
Acum Valeriu Catană își trăiește anii de pensie într-un apartament cu două camere, de 70 de metri pătrați, din sectorul Râșcani al capitalei, care aparține unuia dintre fiii săi. Locuise anterior într-un apartament mai mare, de 110 metri pătrați, pe strada Pușkin. Anul trecut, Termoelectrica l-a acționat în judecată pentru datorii la consumul energiei termice acumulate în perioada noiembrie 2019 – mai 2020 în sumă de 6,2 mii de lei, el fiind obligat să le achite.
Vara, uneori, Valeriu Catană poate fi văzut într-o căsuță modestă din orășelul Cricova, mun. Chișinău, care încă de la începutul anilor 2000 aparține membrilor familiei sale.
În 2018, Valeriu Catană, la fel ca și Dumitru Postovan, a acționat în judecată CNAS, cerând să-i fie recalculată pensia, după ce, în prealabil, instituția îi refuzase acest drept. El a cerut ca pensia pentru vechime în muncă să-i fie recalculată, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul PG, cu recalcularea ei în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la ieșirea la pensie.
Solicitarea a fost expusă după ce, în 2013 și 2016, prin lege, salariile procurorilor au fost majorate substanțial. Catană a cerut instanței să oblige CNAS-ul ca, și pe viitor, de fiecare dată când are loc majorarea salariului procurorului în exercițiu, să-i recalculeze pensia. Iar instanța i-a dat dreptate. Pensia i-a fost recalculată. Dacă în februarie 2002, când s-a pensionat, Valeriu Catană avea o pensie lunară de 1471 de lei, prin decizia CNAS din 28 decembrie 2018, i s-a stabilit o pensie lunară de 22,3 mii de lei.
„Acum nu fac nimic. Mă odihnesc. Nu am niciun fel de serviciu. Mașină n-am, casă n-am”, ne zice Valeriu Catană. Fostul procuror general afirmă că urmărește actualitatea din procuratura ultimilor ani și spune că totul poate fi descris „într-un cuvânt — bardac (haos, n.r.). Bardac îi. Din ce cauză? Că toți vor să se cațăre în capul procuraturii, iar ai noștri șed acolo și acceptă tot. Nu mă mai interesează nimic. Nu sunt ca să dau note cum era și cum este. Soluții să dea cei care acum lucrează acolo”, ne-a zis fostul procuror general din perioada 1998-1999.
Mircea Iuga a decedat în decembrie 2021. A locuit într-o casă modestă, de 90 de metri pătrați
După Catană, funcția de procuror general a fost preluată de Mircea Iuga, cel care, înainte de a ajunge șef al PG, a fost executor judecătoresc, judecător și procuror. A ajuns procuror general direct din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în 1999, demisionând în 2001, când a fost desemnat în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, de unde a demisionat în februarie 2007.
Mircea Iuga a locuit practic toată viața într-un imobil modest din sectorul Buiucani al capitalei, de aproape 90 de metri pătrați, procurat în 2004. În 2014, la fel ca și predecesorii săi, Iuga a acționat în judecată CNAS-ul, cerând să-i fie recalculată pensia. La fel ca și ceilalți procurori generali, instanța i-a dat dreptate, CNAS fiind obligat să-i recalculeze pensia lunară. Mircea Iuga a decedat în luna decembrie 2021, la vârsta de 78 de ani.
Din fotoliul de deputat comunist în cea de procuror general
A decedat, în 2018, și cel care l-a succedat pe Iuga în funcția de procuror general, Vasile Rusu, acesta ocupând fotoliul de șef al PG între anii 2001 și 2003. Până la numirea în fruntea PG, Rusu lucrase în calitate de avocat, apărând inclusiv interesele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), dar și pe cele ale liderului de atunci al partidului, Vladimir Voronin. Înainte de a ajunge procuror general, Rusu a activat, timp de două luni, în calitate de deputat, ales pe listele PCRM.
El a fost ales procuror general cu voturile comuniștilor, iar în 2003 a fost demis, tot cu voturile deputaților comuniști, acuzat cu o săptămână înainte că nu ar fi ordonat intentarea unor acţiuni penale împotriva organizatorilor unor demonstrații de protest care au avut loc atunci la Chişinău. După plecarea de la PG, Rusu a fost avocat, iar în 2014 a candidat din nou pe listele PCRM pentru un loc în Parlament, fără a reuși să-l obțină.
Valeriu Balaban, primul procuror general cercetat penal. Fermă la Bardar, cumpărată de fiica de 20 de ani
După demiterea lui Rusu, cu voturile deputaților comuniști, în fotoliul de procuror general a fost urcat Valeriu Balaban, cel care lucrase până atunci la Serviciul de Informații și Securitate. Balaban a fost procuror general în perioada 2003 – 2007. În acest timp, președintele Vladimir Voronin i-a acordat gradul special de general-maior. Imediat după ce și-a depus demisia, Valeriu Balaban a fost numit consilier al Președintelui de atunci al R. Moldova, Vladimir Voronin.
Balaban este primul procuror general care a ajuns să figureze, oficial, într-un dosar penal. În 2017, el a fost reținut și acuzat că ar fi achiziționat, când era procuror general, o clădire pentru sediul Procuraturii, la un preț de câteva ori mai mare decât cel de piață și ar fi prejudiciat astfel statul cu peste 24 de milioane de lei. Dosarul său a fost expediat în judecată în 2018, dar o sentință nu a fost pronunțată nici până acum, ședințele fiind amânate de mai multe ori.
Citiți și: Clădirea de milioane uitată a Procuraturii
În cadrul dosarului penal a fost aplicat sechestru pe toată averea lui Valeriu Balaban, inclusiv pe o fermă din localitatea Bardar, raionul Ialoveni, înregistrată pe numele fiicei sale, Valeria Lebedinschi, soția fostului secretar al Comisie Electorale Centrale (CEC), Maxim Lebedinschi, fost consilier prezidențial al fostului președinte Igor Dodon.
Judecătoria Chișinău a lăsat în vigoare sechestrul, contestat de Valeria Lebedinschi, după ce procurorii au constatat că, de fapt, Valeriu Balaban era beneficiarul efectiv al acestui bun. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel (CA) Chișinău, care a dat curs solicitării Valeriei Lebedinschi, fiind ridicat sechestrul în aprilie 2019.
Ferma și terenul pe care aceasta este amplasată au fost achiziționate de Valeria Lebedinschi în 2004, pe când ea avea 20 de ani și în perioada când tatăl său era procuror general. Complexul agroindustrial se întinde pe un teren de circa 6 hectare, pe care se află mai multe construcții, dintre care trei au suprafața de peste o mie de metri pătrați. Bunurile imobile au fost ipotecate de două ori, pentru împrumuturi bancare de 280 de mii de lei și, respectiv, de 85 de mii de euro, datorii stinse între timp.
„Se vând porci mari” – un scurt anunț lipit pe o anexă situată la poarta complexului lasă de înțeles care ar fi activitatea economică a acestuia. Din mica încăpere a ieșit o femeie care ne-a spus că nu putem filma, pentru că e proprietate privată.
„În hotărârea judecății sunt toate probele că aceasta a fost o achiziție legală”
„Eu zilnic merg la judecată și înapoi, în urma învinuirilor aberante ale actualilor procurori”, a precizat Valeriu Balaban, solicitat de ZdG, cu referire la activitatea sa din prezent. Despre complexul agroindustrial de la Bardar și dacă este sau nu beneficiarul real al acestuia, fostul procuror s-a arătat indignat de întrebare și a făcut trimitere la hotărârea CA, cea care a ridicat sechestrul. „În hotărârea judecății sunt toate probele că aceasta a fost o achiziție legală și de unde au fost sursele de finanțare. Mai mult, adăugător, nu am ce vă spune nimic”, a punctat Valeriu Balaban.
Prima instanță a stabilit că Valeria Lebedinschi nu a prezentat probe că deținea suficiente resurse financiare pentru a cumpăra complexul agroindustrial, reținând și faptul că în momentul achiziției avea 20 de ani. Pe de altă parte, CA a stabilit că, în perioada 2003-2006, fiica lui Valeriu Balaban, Valeria, a studiat în Moscova, unde ar fi „obținut anumite venituri”. În aceeași perioadă, ea ar fi participat la privatizarea unui apartament, care ulterior a fost vândut. Instanța de Apel mai constata că Valeria Lebedinschi s-a comportat „de facto ca un proprietar” prin faptul că a dat în arendă mai multe spații de pe teritoriul agroindustrial, inclusiv firmei administrată de tatăl său, „Serviciul juridic european” SRL.
Averea familiei Balaban: Apartamente și terenuri
Valeria Lebedinschi și soțul său mai dețin un apartament pe strada București, cu suprafața de 126 de metri pătrați. În anul 2000, înainte de a deveni procuror general, tot pe strada București, soții Valeriu și Galina Balaban au achiziționat un imobil de 24 de metri pătrați, care se află sub sechestru din 2018, în cadrul dosarului penal în care este vizat fostul procuror general. Aici este înregistrată o companie, „Serviciul juridic european” SRL, fondatori fiind soții Balaban, fiul lor Alexandru Balaban și fiica Valeria Lebedinschi. Compania a luat în arendă până în 2038 o locație de pe teritoriul complexului de la Bardar. Soția și fiul lui Valeriu Balaban sunt avocați.
În 2017, Valeriu Balaban a mai făcut o achiziție la Bardar, un teren de șase ari pe care se află câteva construcții, situat chiar alături de complexul agroindustrial deținut oficial de fiica sa. Și tot la Bardar, în 2010, cumpără un teren agricol de patru ari. În 2016, Valeriu Balaban a achiziționat și un teren pentru construcții de șase ari la Durlești. În 2015 a cumpărat un teren extravilan pe care se află o construcție în localitatea Pojăreni, raionul Ialoveni. În satul său de baștină, Lalova, raionul Rezina, fostul procuror general a cumpărat o casă în 2016 și un teren agricol în 2014. Toate aceste bunuri se află sub sechestru.
Soții Balaban dețin un apartament de 193 de metri pătrați, situat pe str. Nicolae Sulac, cumpărat în 2011, într-un bloc construit pentru lucrătorii procuraturii. Locuința, de asemenea, se află sub sechestru, din 2018. Totuși, sursele ZdG afirmă că Valeriu Balaban locuiește într-un apartament de lux din complexul Crown Plaza, în centrul Capitalei.
Valeriu Gurbulea — casă de lux în centrul capitalei, înregistrată pe soră
După plecarea lui Balaban, la șefia PG a fost instalat Valeriu Gurbulea, cel care a ocupat fotoliul de procuror general în perioada 2007-2009. Gurbulea a plecat de la PG în octombrie 2009, la câteva luni după ce comuniștii au pierdut puterea.
ZdG a constatat că, în prezent, Valeriu Gurbulea locuiește într-o casă de lux, cu două etaje, situată în sectorul centru al capitalei, într-un zonă privată, îngrădită de jur-împrejur. La intrare în această zonă este o poartă, accesul fiind restricționat. Oficial, imobilul nu este și nu a fost vreodată înregistrat pe numele fostului procuror general.
Casa a fost înregistrată, în iulie 2009, cu câteva luni înainte de finalul mandatului său de procuror general, care s-a încheiat în octombrie 2009, pe numele surorii sale, Zinovia Rufală, anterior – Gurbulea. Oamenii din localitatea lor de baștină, Glinjeni, raionul Fălești, ne-au confirmat că cei doi sunt frați.
Faptul că Valeriu Gurbulea locuiește în casa respectivă ne-a fost confirmat și de vecinii care trăiesc în casa de alături. În fața casei erau și urme proaspete lăsate pe zăpadă de două automobile.
O altă dovadă că Valeriu Gurbulea locuiește, de mulți ani, în casa situată în cartierul de lux din centrul Chișinăului este și o fotografie publicată în 2016 pe Facebook de către fiica fostului procuror general, Mihaela, făcută în fața casei respective, lângă care se poate vedea parcat și un BMW X5, mașina cu care poate fi văzut, zilnic, fostul procuror general.
Gurbulea: „Eu ce, trebuie să vă dau datele despre toate rudele mele?”
În 2002, pe când era secretar al Consiliului Suprem de Securitate, Valeriu Gurbulea a achiziționat un apartament pe strada Creangă din capitală, cu suprafața de 132 de metri pătrați. În 2016, apartamentul este transmis, printr-un contract de vânzare-cumpărare, fiicei sale Mihaela Gurbulea. Anul trecut, în 2021, la aceeași adresă, a fost înregistrată o firmă, „Evocative Brands” SRL, fondată de fiul acestuia, Maxim Gurbulea, și o altă persoană, Adrian Șeremet.
În 2017, Valeriu Gurbulea s-a înmatriculat, cu taxă, la ULIM, pentru a-și susține doctoratul cu tema „Sistemului național de ocrotire a normelor de Drept”. Conducătorul tezei este Andrei Smochină. Deocamdată, teza nu a fost publicată. El predă drept penal la ULIM, la cursurile de limbă rusă.
Solicitat de ZdG, Valeriu Gurbulea ne-a spus că oferă servicii de consultanță unei întreprinderi, fără să menționeze denumirea acesteia. Referitor la locuința sa, fostul procuror general a spus că nu mai este persoană publică și nu ar fi cazul să vorbească despre asta. Totodată, el s-a indignat atunci când l-am întrebat despre casa în care locuiește, înregistrată pe numele surorii sale: „Hai să nu vorbim la capitolul respectiv, sunt niște chestiuni pur familiale, nu cred că trebuie să manifeste interes pentru cineva. Asta deja nu este de ziua Procuraturii, dar sunt niște investigații vizavi de persoana mea”.
Valeriu Gurbulea nu a dorit să spună nici dacă Zinovia Rufală este sau nu sora lui: „Eu ce, trebuie să vă dau datele despre toate rudele mele? Astea sunt întrebări care mă privesc. La întrebările la care am considerat că pot să vă răspund, v-am răspuns”.
Valeriu Zubco — casă ascunsă în perioada mandatului. „Aici locuiește vecinul nostru, domnul Valeriu”
Gurbulea a fost succedat la șefia PG de către Valeriu Zubco, cel care a fost procuror general al R. Moldova între 2009-2013. În prezent, Zubco predă, la fel ca și predecesorul său, la Catedra de drept public, la ULIM, la cursurile de masterat. Locuiește, la fel ca și Gurbulea, într-o casă cu două etaje, în zona Gării de Sud, despre care ZdG a scris încă în 2011 că i-ar aparține, fapt negat atunci de familia Zubco.
Potrivit documentelor cadastrale, terenul pe care este ridicată casa a ajuns în proprietatea lui Valeriu Zubco în ianuarie 2010, la un an de la preluarea mandatului său de procuror general, în urma unui contract de moștenire, de la Claudia Cogan, despre care soția lui Valeriu Zubco spunea că este o rudă a acestuia.
Peste jumătate de an, în iulie 2010, terenul și construcțiile de pe el i-au fost vândute notarei Mariana Huzinschi. În această perioadă, pe teren a fost construit actualul imobil în care locuiește Valeriu Zubco. Potrivit datelor cadastrale, locuința a revenit în proprietatea soților Zubco în aprilie 2014, la un an și câteva luni după ce Valeriu Zubco era demis din fruntea PG, în urma scandalului provocat de vânătoarea ilegală din Pădurea Domnească, în urma căreia a decedat Sorin Paciu.
Solicitat pentru un comentariu legat de tranzacțiile efectuate ca locuința să nu figureze pe numele său în timpul mandatului de procuror general, Valeriu Zubco ne-a răspuns doar: „O zi bună, sănătate!”. Câțiva dintre vecinii lui ne-au confirmat că el locuiește în casa cu două niveluri, cu balconul încă decorat cu globuri de Crăciun și cu tricolorul arborat, înconjurată de un gard înalt de piatră și cu un garaj alături.
„Aici locuiește vecinul nostru, domnul Valeriu”, ne-a spus o femeie. „E foarte bun băiat, foarte cuminte, aranjat”, ne-a povestit un alt vecin. Din spusele lui, fostul procuror conduce „un automobil mare, japonez”. Mașină din aceea mare, cu care e bine de dus la pescuit, „polnoprivodnaia” (cu tracțiune integrală 4×4)”, a precizat bărbatul.
O investigație a ZdG arăta, în 2014, că Valeriu Zubco, alături de alți procurori, a beneficiat și de un apartament la preț redus, într-un bloc construit pe strada Melestiu din capitală, construit special pentru angajații Procuraturii. Locuința cu suprafața de 119,7 metri pătrați este și acum înregistrată pe numele soților Zubco, fiind înregistrată la Cadastru în 2016 și obținută de Zubco în urma unui contract de investiții din 2011, pe când era procuror general. În prezent, Valeriu Zubco predă la Facultatea de Drept de la ULIM, la Catedra drept public. El deține și licență de avocat, fiind șeful Baroului „ZUBCO și ASOCIAȚII”.
Gurin: Din fotoliu de procuror general în cel de judecător constituțional
După demiterea lui Zubco, în fruntea PG a ajuns Corneliu Gurin, cel de-al șaptelea procuror general al R. Moldova. Deși a fost numit în funcție în anul 2013, prin hotărâre de Parlament, pentru un mandat constituțional de cinci ani, la nici o lună de la numire, acesta este demis. Ulterior, după ce Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională demisia lui, Gurin a fost restabilit în funcție. La distanță de trei ani, în februarie 2016, Gurin a demisionat din funcția de procuror general.
Doi ani mai târziu, în 2018, Gurin a fost desemnat de CSM în funcția de judecător la CC. În iunie 2019, după ce PSRM și ACUM au format o majoritate parlamentară și au învestit Guvernul Sandu, iar democrații refuzau să părăsească sediile instituțiilor de stat, Înalta Curte declara anticonstituțională alegerea speakerului Zinaida Greceanîi și învestirea Guvernului Sandu. Ulterior, după ce PDM a anunțat că se retrage de la guvernare, CC a anulat aceste hotărâri, iar la scurt timp, Gurin, împreună cu ceilalți judecători ai CC, și-au dat demisia.
În prezent, Corneliu Gurin, potrivit CV-ului său de pe rețeaua Linkedin, activează în calitate de avocat în cadrul Biroului de Avocați „Tuhari și Partenerii”, iar în paralel este și lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova.
Familia fostului procuror locuiește într-un apartament de 118,3 metri pătrați, amplasat pe strada Lazo din capitală. Imobilul a ajuns în proprietatea soției lui Gurin, Ala Solonaru, în 2009, prin contract de donație. În același an, tot prin donație, familia a primit un alt apartament de circa 50 de metri pătrați. Tot cu titlul de donație a obținut un alt apartament, în 2017. În cea mai recentă declarație de avere, depusă în 2019, Gurin declara că deține un autoturism Hyundai Santa Fe, fabricat în 2015, și un teren pentru construcții de aproape șase ari.
Harunjen: A demisionat „din motive de sănătate”, după ce societatea civilă i-a cerut demisia pentru că s-ar supune intereselor de partid
După demisia lui Corneliu Gurin, funcţia de procuror general a fost preluată de către Eduard Harunjen. În iunie 2019, după plecarea de la guvernare a PDM-ul condus de Plahotniuc, mai multe organizații care reprezintă societatea civilă au inițiat o petiție prin care solicitau demisia lui Harunjen, pe motiv că acesta „a demonstrat în activitatea sa că nu se supune adevărului și justiției, ci intereselor de partid”. O lună mai târziu, în iulie 2019, Harunjen a demisionat, invocând „motive de sănătate”, deși pe final de activitate reitera că nu va pleca benevol din funcție.
În prezent, Eduard Harunjen susține că activează „pe lângă niște companii private” și oferă consultanță juridică unor agenți economici „cu care se cunoaște de mai mult timp”: „Aduc un mic suport. Este unica sursă de venit, desigur”.
Familia fostului procurorul general locuiește în Chișinău, în același imobil de milioane în care trăia și când Eduard Harunjen era procuror general, în apropiere de cartierul luxos din strada Ciocârliei. Casa a fost dată în exploatare în 2011, pe când Harunjen deținea funcția de procuror pentru misiuni speciale în cadrul PG. Harunjen a declarat de mai multe ori că a vândut apartamentul pe care l-a primit în 1995 de la stat, iar din banii câștigați la nuntă şi-a construit casa.
Fostul procuror general se poate lăuda că gospodăria sa se întinde pe zece ari. Pe lângă terenul aferent casei, Harunjen deține și un alt teren de 5 ari, amplasat lângă imobilul său, pe care l-a cumpărat în vara anului 2000.
Totodată, în 2008, fostul procuror general a procurat un apartament de 117 metri pătrați la un preț redus într-un bloc destinat procurorilor, de pe strada Nicolae Sulac din capitală, vândut ulterior.
Gurin și Harunjen: Afacerea comună a feciorilor celor doi foști procurori generali. „Nu suntem prieteni de familie cu domnul Gurin”
După plecarea lui Harunjen de la șefia PG, ZdG a constat că feciorul lui Eduard Harunjen, Eduard-Daniel Harunjen, împreună cu fiul lui Corneliu Gurin, predecesorul său la șefia PG, Cristian Gurin, în primăvara anului 2021, au lansat o afacere: compania „DC Trading International”. Firma își are adresa juridică într-un apartament înscris pe numele socrilor fostului procuror general Corneliu Gurin, cumpărat de ei în 2017.
Eduard-Daniel Harunjen, mai este fondatorul și administratorul companiei „Lumin Green Technology”, înregistrată în casa tatălui său, dar și a unei companii „Danlyn Limited”, înregistrată în Londra, Marea Britanie. „Da, au importat niște aromatizatoare. Au adus câteva cutii de astea, le-au importat și se comercializează prin stațiile Peco. E o chestie foarte mică, sunt niște încercări pentru ei… Asta nu aduce venit ca să poți exista, fiindcă ei ambii fac școală acum, învață, sunt studenți și asta a fost o încercare de-a lor de a se manifesta puțin. Nu știu la ce fază e asta, pentru că eu nu m-am ocupat, nu este domeniul meu, niciodată nu m-am implicat în business, nu am făcut business și nu prea cunosc căile de dezvoltare ale unui business”, afirmă Eduard Harunjen, fiind întrebat despre firmele fiului său.
„Nu suntem prieteni de familie cu domnul Gurin, feciorii noștri se cunosc de la facultate, ei au studiat împreună, fac masterul, au fost în asociația Elsa. Fiul meu a fost președinte. I-a legat școala, facultatea, nu altceva […] Firma din Marea Britanie vinde tablouri online, picturi de astea pe care le pictează oamenii singuri. Sunt chestii care se fac online, eu nu cunosc domeniul acesta și o să vă spun niște lucruri care o să duc în eroare sau o să-i fac o problemă lui. […] Nu am absolut nicio implicare. Uitați-vă ce rulaj au și o să înțelegeți. Acum tineretul vrea să încerce ceva să facă, să se manifeste, încearcă, studiază. Eu nu-l încurc și nici nu-l ajut cu nimic. Asta este o mică practică, pentru că studiile pe care le face la drept sunt legate anume cu dreptul comercial”, a mai precizat Harunjen cu referirea la companiile pe care le gestionează fiul său.
Fostul procuror a refuzat să comenteze actuala situație din cadrul PG: „Procuratura a fost casa mea și eu nu o să vorbesc niciodată de procuratură. Eu știu problemele cu care se confruntă procuratura, le-am îndurat și eu mulți ani și de aceea eu nu vreau să mă transform în mulți aceia care și-au făcut carieră în procuratura, dar după asta au început a o critica, a o huli pe toate domeniile”, susține fostul procuror general.
Stoianoglo, procurorul general al R. Moldova, suspendat din funcție și cercetat penal pentru cinci capete de acuzare
Alexandr Stoianoglo, ultimul procuror general numit pentru un mandat de șapte ani în noiembrie 2019, este acum suspendat din funcție după ce, la începutul lunii octombrie 2021, după percheziții în cadrul PG, a fost reținut, fiind cercetat penal pentru abuz de serviciu, corupere pasivă și fals în declarații. În prezent, Stoianoglo se află sub control judiciar, în urma deciziei din 9 decembrie luată de magistrații CA Chișinău.
Familia Stoianoglo locuiește într-un apartament din sectorul Râșcani al capitalei. Imobilul care se întinde pe o suprafață de 161,3 metri pătrați a intrat în proprietatea familiei procurorului general suspendat în anul 2003. Apartamentul este înregistrat pe numele tuturor membrilor familiei Stoianoglo: soții Alexandr Stoianoglo și Țvetana Curdova și cele două fiice, Cristina și Corina Stoianoglo.
În 2015, Cristina Stoianoglo, fiica mai mare a familiei Stoianoglo, de 19 ani atunci, a cumpărat un apartament de 134,9 m.p. în același bloc, vecin cu celălalt bun imobil al familiei candidatului la funcția de procuror general. Locuința a fost achiziționată la câteva luni după plecarea lui Stoianoglo din PDM, respectiv, din Parlament.
Conform declarației de avere și interese depusă pentru anii 2013-2014, Alexandr Stoianoglo și soția sa au avut venituri oficiale de aproximativ 500 de mii de lei, în timp ce un apartament de 134,9 m.p. costa de câteva ori mai mult la prețul de piață.
Afacerea nedeclarată a soției procurorului general și acuzații de conexiune cu firmele lui Veaceslav Platon
Din 2013, familia Stoianoglo a investit și într-o încăpere nelocativă de 60 metri pătrați, amplasată într-un bloc de locuit de pe bd.Renașterii Naționale din Chișinău. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia familiei Stoianoglo în aprilie 2016, iar la scurt timp, la acea adresă a fost deschis, cu mare fast, un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo, Opium Beauty Salon.
În 2018, după ce firma ÎI „Curdova Țvetana” a fost închisă, la această adresă a fost înregistrat un SRL cu același nume, fondat și administrat de soția procurorului general suspendat. În declarația de avere pentru anul 2020, Alexandr Stoianoglo nu a indicat însă compania gestionată de soția sa.
În prezent, pe aceste imobile sunt aplicate sechestre. Unul dintre capetele de acuzare incriminate lui Stoianoglo se referă la faptul că soția procurorului general suspendat ar figura în calitate de beneficiar final al unor companii controlate de Veaceslav Platon: Verloc Development INC SRL și Jet Business Limited.
Soția procurorului general suspendat: „Eu sunt obligată să vă răspund la aceste întrebări?”
Am surprins-o pe Țvetana Curdova în fața blocului din sectorul Râșcani în care locuiește familia Stoianoglo. Soția procurorului ne-a asigurat că acesta „este bine”. Întrebată despre motivele pentru care Stoianoglo nu a declarat firma pe care aceasta o gestionează, dar și despre informațiile cu privire la faptul că ar fi beneficiara unor companii afiliate lui Veaceslav Platon, aceasta a refuzat să comenteze. „Eu sunt obligată să vă răspund la aceste întrebări?”
Pe perioada suspendării lui Stoianoglo din funcția de procuror general, procuror general interimar, desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), este Dumitru Robu. Candidatura sa a fost propusă de CSP și aprobată de președinta Sandu la 6 octombrie 2021. Robu a mai fost procuror general interimar în perioada iulie – noiembrie 2019. El activează în organele procuraturii din anul 2006.
