Suspendarea de drept a judecătorilor în cazul în care colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcție, declarată neconstituțională: „Sunt obligați să stagneze din punct de vedere profesional”
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul care prevede că judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de judecătorul Mihail Cojocaru, care a fost sancționat disciplinar cu „eliberarea din funcție”.
Astfel, Curtea a declarat neconstituțională măsura suspendării de drept impusă de articolul 24 alin. (11) lit. b) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Totuși, Curtea nu a exclus posibilitatea dispunerii suspendării din funcție a judecătorului de către colegiul disciplinar în situația în care colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție, „dacă această măsură este proporțională cu situația care a stat la baza ei”.
Până la modificarea legislației relevante în sensul considerentelor hotărârii Curții, judecătorii în privința cărora s-a dispus măsura suspendării din funcție o vor putea contesta în mod separat, potrivit procedurii instituite de articolul 24 alin. (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului.
„Curtea Constituțională a observat că măsura suspendării este determinantă pentru dreptul cu caracter civil al judecătorilor de a-și exercita funcția. Deși judecătorii suspendați din funcție continuă să-și primească salariile, acest aspect are importanță prin raportare la redresarea efectelor suspendării lor. Primirea salariilor însă nu are vreo legătură directă cu faptul că judecătorii suspendați nu au acces la justiție pentru a contesta măsura suspendării lor. Judecătorilor suspendați din funcție continuă să li se aplice regimul incompatibilităților și al interdicțiilor din Legea cu privire la statutul judecătorului. Ei sunt obligați, la modul practic, să stagneze din punct de vedere profesional, uneori cu consecințe grave pentru reputația lor și pentru viața lor privată, în general”, a declarat joi, 9 februarie, președinta Curții Constituționale Domnica Manole în cadrul unui briefing de presă.
Curtea a reținut că suspendarea de drept a judecătorului în privința căruia colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcție, fără posibilitatea de a contesta în mod separat această măsură în fața unei instanțe de judecată, „afectează însăși esența dreptului de acces la justiție”.
„Măsura suspendării de drept din funcție a judecătorului este disproporționată și, așadar, neconstituțională, pentru că nu oferă posibilitatea beneficierii de garanțiile inerente articolelor 20 și 116 din Constituție”, a menționat Domnica Manole.
Mihail CojocaruCC by Ziarul de Gardă on Scribd
Mihail Cojocaru: Judecător sancționat cu „eliberarea din funcție”
Mihail Cojocaru a activat, începând cu anul 2015, în calitate de magistrat la Judecătoria Bălți, sediul Central. În 2021, acesta a vrut să se pensioneze și a depus o cerere în acest sens, dar ulterior s-a răzgândit, CSM acceptând retragerea cererii la 14 zile după ce o acceptase. În 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. În martie 2022, acesta a fost sancționat disciplinar sub formă de „avertisment”, pe motiv că, fără o justificare rezonabilă, nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile de serviciu. Iar pe 22 aprilie 2022, Colegiul Disciplinar (CD) din cadrul CSM a examinat cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de ex-preşedintele judecătoriei Bălţi Gherasim Dumitru, judecătorul fiind sancționat disciplinar cu „eliberarea din funcție”. Magistratul însă a contestat hotărârea la CSM. În prezent, Curtea de Apel Chișinău examinează cererea de suspendare a actului administrativ.
Mihail Cojocaru s-a retras din concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică în iunie 2021, atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate accentuată, preponderent locomotorie. Deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare, acesta nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, conducerea Judecătoriei Bălți nu i-a admis solicitarea cu privire la recalcularea pensiei. În context, magistratul a sesizat Curtea Constituțională, care a stabilit că persoanele angajate care primesc pensii de dizabilitate sunt în drept să solicite recalcularea pensiei, în condițiile în care anterior de recalculări beneficiau doar angajații care atingeau limita de vârstă.
