SURSE Cine a „garantat” pentru eliberarea lui Vladimir Andronachi și ce prevede „garanția personală”, conform Codului de Procedură Penală
Un preot, doi primari din raionul Cahul și o pensionară care deține Ordinul „Gloria Muncii” sunt „garanții” care au permis eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest la domiciliu, au precizat pentru ZdG surse din organele de drept.
Termenul de „garanție personală” se regăsește în lista de măsuri preventive care pot fi aplicate unei persoane. Conform Codului de Procedură Penală, pentru a fi admisă, fiecare garant trebuie să depună concomitent la contul de depozit al procuraturii sau al instanţei de judecată o sumă bănească de la 50 la 300 unităţi convenţionale (2500-15 mii de lei).
Articolul 179. Garanția personală
(1) Garanţia personală constă în angajamentul în scris pe care persoane demne de încredere şi-l iau în sensul că, prin autoritatea lor şi suma bănească depusă, garantează comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv respectarea ordinii publice şi prezentarea lui cînd va fi citat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, precum şi îndeplinirea altor obligaţii procesuale. Numărul garanţilor nu poate fi mai mic de 2 şi mai mare de 5.
(2) Garanţia personală, ca măsură preventivă, se admite doar la cererea în scris a garanţilor şi cu acordul persoanei în privinţa căreia se dă garanţia.
(3) La prezentarea în scris a garanţiei, fiecare garant concomitent depune la contul de depozit al procuraturii sau al instanţei de judecată o sumă bănească de la 50 la 300 unităţi convenţionale.
(4) Drepturile şi obligaţiile garantului, precum şi modul de efectuare a garanţiei, sînt prevăzute în art.181.
Articolul 181. Modul de dispunere şi exercitare a garanţiei de către persoane
fizice şi juridice
(1) Garanţia personală şi garanţia unei organizaţii se dispun de către procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală prin ordonanţă, iar de către instanţa de judecată – prin încheiere.
(2) Procurorul sau instanţa, stabilind că garantul este demn de încredere şi bănuitului, învinuitului, inculpatului îi poate fi aplicată garanţia personală sau garanţia organizaţiei prevăzute în art.179 şi 180, decide aplicarea unei asemenea măsuri preventive, făcîndu-i cunoscute garantului esenţa cauzei şi obligaţiile lui. După aceasta, garantul susţine solicitarea sa sau o retrage, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal.
(3) Garantul este în drept, în orice moment al procesului penal, să renunţe la garanţia asumată. În cazul în care renunţarea la garanţia asumată a parvenit în temeiul înaintării unei învinuiri noi, apariţiei unor circumstanţe despre care garantul nu a ştiut sau nu a putut şti la momentul asumării garanţiei, imposibilităţii garantului de a asigura mai departe garanţia comportamentului respectiv al învinuitului, inculpatului din cauza plecării în altă localitate sau a îmbolnăvirii grave a garantului, precum şi a încetării existenţei persoanei juridice garant, plecării în altă localitate sau trecerii în altă organizaţie a învinuitului, inculpatului, suma depozitată pentru asigurarea garanţiei se restituie garantului de către organul care a dispus garanţia.
(4) Garantul poate primi suma depozitată în scopul asigurării garanţiei şi în cazul dacă:
1) procurorul sau instanţa a schimbat măsura preventivă din motive care nu sînt legate de comportamentul învinuitului, inculpatului sau a revocat măsura preventivă;
2) garantul persoană juridică a pierdut capacitatea juridică şi nu poate asigura garanţia.
(5) Suma depusă de garant în asigurarea garanţiei trece în contul statului, în baza hotărîrii instanţei, în cazul în care garantul:
1) nu a asigurat obligaţia sa pentru un comportament respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului;
2) a renunţat nemotivat la garanția asumată.
