Stoianoglo, un candidat la președinție cu dosare penale: сe se va întâmpla cu ele dacă va câștiga?

Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor la Președinția R. Moldova, figurează în mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată. Fostul procuror general este cercetat pentru încălcarea inviolabilității vieții personale, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu și abuz de serviciu. De asemenea, la faza de urmărire penală se află două cauze penale în care figurează numele fostului procuror general.

Ce se va întâmpla cu examinarea acestor dosare în cazul în care Alexandr Stoianoglo devine președintele R. Moldova? Ce se va întâmpla dacă Alexandr Stoianoglo va fi condamnat în perioada exercitării mandatului de președinte? Ziarul de Gardă a analizat legislația și a constatat că aceasta nu oferă răspunsuri clare la respectivele  întrebări. „Precedente de așa fel noi nu am mai avut”, a remarcat avocatul Alexandru Bot. 

Două dosare penale, examinate de prima instanță

Pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău se află două dosare penale inițiate pe numele lui Alexandr Stoianoglo: pentru abuz de putere sau abuz de serviciu și încălcarea inviolabilității vieții personale.

În cadrul primului dosar, conform Procuraturii Anticorupție (PA), fostul procuror general este învinuit pe trei capete de acuzare:

• abuz de serviciu, manifestat prin eliberarea din detenție a condamnatului penal Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzarea în privința acestuia, în urma căruia ar fi fost cauzat bugetului public național un prejudiciu în sumă de peste 869 de milioane de lei;
• corupere pasivă, manifestată prin primirea și acceptarea de bunuri și avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin de la Veaceslav Platon, în sumă de peste 63 de milioane de lei;
• falsul în declarații, caracterizat prin neincluderea intenționată în declarația de avere și interese personale a faptului că soția lui Alexandr Stoianoglo, Țvetana Curdova, începând cu data de 5 ianuarie 2021, este unul din beneficiarii efectivi ai unei societăți înregistrate în Ucraina.

În această cauză penală figurează și doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Dumitru Răileanu și Elena Ceruța, cărora le este incriminat faptul că au acționat împreună cu Alexandr Stoianoglo la acțiunile de eliberare din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și de renunțare ilegală la acuzare. Până în octombrie 2024, în cadrul acestui dosar au fost programate cinci ședințe de judecată. Pe 7 noiembrie 2024, peste patru zile de la alegerile prezidențiale, urmează să aibă loc următoarea ședință. Dosarul se află încă la etapa preliminară.

În cadrul celui de-al doilea dosar penal aflat pe rolul instanțelor de judecată, candidatul Stoianoglo este învinuit că în calitatea sa de procuror ierarhic superior, folosindu-se de situația de serviciu, a intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-șef al PA, Viorel Morari, cu alte persoane, obținute din telefonul mobil al ultimului, ridicat în cadrul cauzei penale în care Viorel Morari era vizat. După care, în 4 octombrie 2021, în incinta Procuraturii Generale, a susținut un briefing de presă, în cadrul căruia, „contrar prevederilor legale care consacră dreptul persoanei la secretul corespondenței, la inviolabilitatea vieții private și interzicerea divulgării informației despre viața personală a altei persoane, cu bună știință, fără a avea consimțământul persoanei vizate, a răspândit informații ocrotite de lege  despre viața personală și profesională a ultimului”.

Când va avea loc prima ședință în dosarul privind depășirea atribuțiilor de serviciu

Într-un dosar penal care a fost deja examinat de prima instanță, Alexandr Stoianoglo a fost achitat în februarie 2024. Era învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu. Cauza penală a ajuns la Curtea de Apel Chișinău după ce procurorii anticorupție au contestat sentința. Prima ședință de judecată a fost programată pentru miercuri, 30 octombrie 2024.

Stoianoglo este acuzat că pe 23 ianuarie 2020, deși cunoștea că fostul procuror Nicolae Chitoroagă avea statut de învinuit pe o cauză penală, a emis ordinul prin care acesta a fost eliberat din funcție și astfel, a beneficiat de plata unei indemnizații, deși legea prevedea că în situația în care la eliberarea din funcție a unui procuror în privința acestuia este pornită  urmărire penală, acuzatorului i se suspendă plata indemnizațiilor până la soluționarea cauzei.

Stoianoglo și cazul expulzării profesorilor turci

Numele lui Alexandr Stoianoglo a figurat și într-un proces penal inițiat în cazul expulzării celor șapte profesori turci, dar pe 6 iulie 2022, PA a anunțat că a fost dispus refuzul în pornirea urmăririi penale în privința fostului procuror general, pe motiv că fapta imputată acestuia (amestecul în înfăptuirea justiției, n.r.) „nu a întrunit elementele constitutive ale componenței de infracțiune”. 

În decembrie 2021, procurorul Andrei Balan a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru examinarea sesizării fostei deputate a Platformei DA, Inga Grigoriu, privind presupusele acțiuni ilegale ale lui Stoianoglo în cazul expulzării profesorilor turci.

Dosarele aflate la etapa de urmărire penală

În iulie 2024, reprezentanții PA au precizat pentru ZdG că la etapa de urmărire penală se aflau încă două cauze penale pe numele lui Stoianoglo – pentru îmbogățire ilicită și depășirea atribuțiilor de serviciu. În 25 octombrie am expediat din nou o solicitare către PA în legătură cu dosarele respective, însă până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Ce se întâmplă dacă un președinte este condamnat în perioada mandatului? 

Articolul 81 din Constituție reglementează imunitatea președintelui R. Moldova și procedura de punere sub acuzare și demitere. Conform alineatului (2), președintele se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului său. Totuși, această imunitate nu se aplică în cazul comiterii unei infracțiuni. Alineatul (3) specifică faptul că în cazul în care șeful de stat comite o infracțiune, Parlamentul poate decide punerea lui sub acuzare, decizie care necesită votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție (CSJ), conform legii. Alineatul respectiv mai prevede că președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a unei sentințe de condamnare.

De asemenea, articolul 89 din Constituție stipulează că în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele R. Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament cu votul a două treimi din deputaţi. Conform legislației, propunerea de suspendare din funcție poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce  neîntârziat la cunoştinţa preşedintelui R. Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută, iar dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Făcând referire la articolul 81 din Constituție, avocatul Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și dreptului al organizației „WatchDog”, a explicat pentru ZdG că prevederile Constituției ar urma să fie clarificate de către Curtea Constituțională (CC) pentru a se stabili dacă imunitatea de care beneficiază președintele R. Moldova se atribuie și pentru cauzele penale care deja se află pe rolul instanțelor de judecată sau la etapa de urmărire penală. 

„Unica normă care în esență clarifică situația dată este art. 81, alineatul 3 din Constituție, că «președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a unei sentințe de condamnare». Dacă ea (sentința, n.r.) rămâne definitivă, înseamnă că el (președintele, n.r.) automat se consideră demis (…). Constituția nu prevede cazuri când infracțiunea a fost comisă până la sau după (…). Unica rezervă pe care trebuie să o clarifice CC în cazul dat este dacă imunitatea de care beneficiază președintele se atribuie și pentru cauzele care deja se află pe rolul instanțelor de judecată sau la etapa de urmărire penală. Trebuie sau nu trebuie ridicată imunitatea președintelui? Iată pe acest aspect CC ar putea să se expună, pentru că precedente de așa fel noi nu am mai avut”, a subliniat Alexandru Bot.

De cealaltă parte, fostul judecător al CC, Nicolae Osmochescu, afirmă că pentru a atrage la răspundere penală un președinte al R. Moldova, este nevoie de acordul a două treimi din deputaţi.

„(…) Admitem că dumnealui (Alexandr Stoianoglo, n.r.) este ales președinte, intră în funcție, i se validează mandatul și apar niște circumstanțe pentru dosarele mai vechi care sunt probe serioase ca el să fie atras la răspundere penală. Atunci procedura e una și ea nu poate fi schimbată, dat fiind faptul că el (președintele R. Moldova, n.r.) dispune de imunitate și privilegii: Parlamentul, la solicitarea procurorului general, poate să ia decizia privind deschiderea urmăririi penale pe numele președintelui (R. Moldova, n.r.) dacă el a comis crime. O asemenea decizie se ia cu ⅔ din voturile deputaților aleși pentru a-l atrage la răspundere penală. Curtea Supremă de Justiție are competența de a judeca (cauzele, n.r.)”, a precizat Nicolae Osmochescu.