Sergiu Litvinenco, despre hotărârea CEDO privind procedurile legale prin care o companie românească a fost prejudiciată: „Sper că procurorii vor examina atât implicarea fostului politician, cât și a tuturor judecătorilor care au adoptat hotărâri”

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, anunță că va sesiza Procuratura în vederea investigării circumstanțelor descrise în hotărârea CEDO privind cauza Theo National Construct vs. Republica Moldova.

„CtEDO a conchis că hotărârile adoptate de către judecătorii moldoveni au fost abuzive. CtEDO a descris în detaliu cum materialele unui dosar au fost manipulate, pentru a face posibilă adoptarea unei soluții judiciare în favoarea unei persoane. Ca urmare a acestui abuz, R. Moldova riscă să achite despăgubiri de câteva milioane de euro.

Interesant este că Hotărârea CtEDO a fost adoptată cu vot unanim, adică niciunul din cei 7 judecătorii ai CtEDO nu a avut dubii cu privire la textul hotărârii, ceea ce confirmă implicit cât de evident a fost abuzul. Având în vedere votul unanim în favoarea hotărârii, contestarea ei nu cred că are șanse de succes”, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a ministrului Justiției.

Sergiu Litvinenco mai afirmă că „speră că procurorii vor examina implicarea atât a fostului politician, cât și a tuturor judecătorilor care au adoptat hotărâri, dar și a altor persoane implicate”.

CEDO: Procesul de judecată în cadrul căruia o companie de construcții din România a fost prejudiciată, cu implicarea lui Victor Șelin, s-a desfășurat „într-un mod arbitrar”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat marți, 11 octombrie, o hotărâre cu privire la fondul cauzei Theo National Construct SRL v. Republica Moldova. Curtea a conchis că procedurile în cadrul cărora au fost adoptate deciziile care au vizat compania reclamantă cu sediul în România, a cărei activitate de bază se referă la construcția și reparația drumurilor, s-au desfășurat într-un mod arbitrar și vădit nerezonabil, potrivit unui rezumat al Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al R. Moldova.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova și avocat, care a reprezentant compania a afirmat că Curtea a „pronunțat una din cele mai dure hotărâri pe care le-a citit vreodată”.

„Compania românească a transmis companiei moldovenești echipament pentru construcția drumurilor de peste un milion de euro. Ulterior, compania moldoveneasca a obținut un contract pentru construcția de drumuri de peste 20 de milioane de euro. Echipamentul transmis de compania româneasca a fost pus în gaj la o bancă pentru a obține lichidități pentru construcția de drumuri. De asemenea, fondatorul companiei românești a garantat creditele luate de compania moldovenească punând în gaj casa sa, evaluata la 400 de mii de euro (…). Cu alte cuvinte, compania românească a rămas fără echipament, fără cota în companie și fără vreo compensație, iar fondatorul companiei românești – fără casă. In aceasta cauză statul va plăti (este cert ca compensația nu poate fi mai mica de valoarea echipamentului) milioane de euro”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a avocatului.

Vladislav Gribincea susține că „hotărârea arbitrară a fost pronunțată de președintele Colegiului civil si de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, cel care și-ar fi distribuit el însuși dosarul”.

Potrivit unei declarații făcute de directorul general al „Theo National Construct” SRL, Toader Golovatiuc, în 2011, judecătorul Curții de Apel care a pronunțat decizia este Gheorghe Crețu.

„A doua zi după pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău, am contactat grefiera dlui Creţu pentru a ne prezenta un exemplar de pe hotărârea motivată sau măcar de pe dispozitiv. Ni s-a comunicat că dispozitivul nu este gata iar hotărârea motivată va fi în termen legal.

Doar după ce am depus un demers în scris în cancelaria Curții de Apel, la data de 09.02.2011 am primit o copie simplă de pe dispozitiv. Pe dispozitiv era semnătura reprezentantului “Şel şi C” SRL precum că a primit un exemplar chiar în ziua emiterii hotărârii.

Apare întrebarea, care a fost interesul reținerii eliberării dispozitivului şi dacă judecătorul Gheorghe Creţu, în vederea neadmiterii prejudicierii intereselor “Şel şi C” SRL a dispus executarea imediată – de ce nu este tot atât de operativ atunci când este vorba de drepturile SC „Theo National Construct” SRL?”, a declarat în 2011, pentru IPN, directorul general al „Theo National Construct” SRL, Toader Golovatiuc.

Potrivit reprezentanței R. Moldova la CEDO, în anul 2007, compania reclamantă a convenit cu omul de afaceri moldovean și președintele Partidului Social Democrat din Moldova (PSD) Victor Șelin (Ș) să investească în domeniul construcțiilor de drumuri pe piața din R. Moldova. În consecință, ea a fost admisă în calitate de asociat în cadrul societății cu răspundere limitată Quadro-Desing Plus (Q), redenumită mai târziu în „Ecodrum Construct” SRL, contribuind cu o cotă de participare de 50% la capitalul social.

„Cauza se referă la preluarea ostilă a companiei reclamante în anul 2011 de către unul dintre asociați care era controlat de către Ș., precum și la pretinsa lipsire ilegală a companiei reclamante de bunurile sale cu implicarea instanțelor de judecată și a organelor de aplicare a legii în cadrul unui „atac raider”, se arată în rezumatul hotărârii care a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental.

În fața Curții, Theo National Construct s-a plâns de faptul că a fost victima unui „atac raider” și că, prin modul în care fusese exclusă din lista de asociați ai societății Q., ea a fost, de fapt, privată de bunurile sale, contrar Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În ceea ce privește plângerea companiei reclamate privind excluderea sa abuzivă din lista asociaților companiei Q., Curtea a considerat că aceasta a constituit o măsură extralegală, contrară prevederilor articolului 47 din Legea privind societățile cu răspundere limitată, în vigoare la momentul evenimentelor.

„De asemenea, Curtea a observat că cererea asociatului companiei Q. privind excluderea societății reclamante din lista de asociați nu a fost niciodată adusă la cunoștința companiei reclamante. În orice caz, dosarul național nu conține nicio dovadă că reclamantei i se comunicase vreodată o copie a acestei cereri.

Deși procesul-verbal al ședinței de judecată din 22 decembrie 2010 indica faptul că această cerere fusese formulată pentru prima oară la acea dată și că reclamantei i se ceruse să prezinte o referință la ea până la următoarea ședință de judecată, autenticitatea și fiabilitatea acestui proces-verbal a reprezentat un motiv de îngrijorare serioasă pentru Curte. În acest sens, Curtea a remarcat faptul că respectivul proces-verbal nu doar se referea la un număr de dosar care încă nu era disponibil la 22 decembrie 2010, dar se pare că acea ședință de judecată fusese amânată printr-o încheiere adoptată de către același judecător cu o zi mai devreme”, se mai arată în rezumatul hotărârii.

În aceeași ordine de idei, Curtea a relevat că procesul-verbal al ședinței din 20 ianuarie 2011 prezintă, de asemenea, semne de falsificare. La fel, Curtea a remarcat datele diferite ale pronunțării hotărârii din 2 februarie 2011, rapiditatea extremă a executării acestei hotărâri și implicarea unei persoane apropiate lui Șelin în acest proces.

De asemenea, Curtea a notat că, deși compania reclamantă a invocat toate inadvertențele și omisiunile respective în recursul său, Curtea Supremă de Justiție nu a răspuns în niciun fel la acuzațiile foarte grave cu privire la abuzurile comise la etapa procedurii în fața Curții de Apel Chișinău și nici nu le-a menționat în decizia sa din 20 mai 2011.

În consecință, Curtea a conchis că procedurile în cadrul cărora au fost adoptate aceste decizii s-au desfășurat într-un mod arbitrar și vădit nerezonabil.