„Se încalcă nu doar principiile dreptului, dar și regulile logicii elementare”. Juriștii acuză, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități explică modificările la proiectul privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor

Parlamentul a reexaminat joi, 17 august, proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, în urma unui demers depus de președinta Maia Sandu, care nu a promulgat legea în versiunea ei inițială.

Comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor vor lua în considerare hotărârile judecătorești irevocabile, cu excepția celor care sunt considerate arbitrare sau vădit nerezonabile, este una dintre principalele prevederi ale inițiativei legislative, aprobate de Legislativ, după „propunerile” șefei statului. Prevederea a fost criticată dur de juriști. Aceștia menționând că „se încalcă nu doar principiile dreptului, dar și regulile logicii elementare”. Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a oferit mai multe explicații cu privire la modificările operate în document.

Juristul Maxim Macovei, avocat la Efrim Roșca și Asociații, afirmă că prevederea este „cea mai mare rușine juridică”, întrebându-se „ce facem cu articolul 120 din Constituția R. Moldova?”, care stipulează că „respectarea sentințelor şi a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătorești definitive este obligatorie”.

„Stimată doamnă președintă Maia Sandu, cred în intențiile dumneavoastră nobile și buna-credință. Aveți însă niște consultanți și membri de partid care vă pun sârguincios temelia la cea mai mare rușine juridică pe care a cunoscut-o, probabil, această țară (…). Una din „îmbunătățirile” propuse de președinte prevede că o comisie formată în baza legii R. Moldova, poate să nu ia în considerare hotărârile judecătorești irevocabile, dacă această comisie le consideră arbitrare sau vădit nerezonabile. Parlamentul a aprobat aceste prostii cu 54 de voturi pe data de 17 August (…). Nu a fost nicio discuție, nicio întrebare de la vreun deputat. Majoritatea aleasă de poporul nostru nu a sesizat vreo problemă în această propunere.

Milenii de dezbateri, greșeli, învățături, dezvoltare, progres – de la Aristotel, dreptul roman, revoluții până la iluminism, constituționalism, Locke, Montesquieu au fost spulberate de gândirea genială juridică moldovenească. Vă rog să explicați fiecărui cetățean care v-a votat, cum e posibil să scrii pe bune în lege că o oarecare comisie poate neglija arbitrar, la propria discreție, o hotărâre judecătorească irevocabilă. Cu umila mea experiență de analiză a mii de hotărâri a Curții Supreme de Justiție, vă cer și eu această formă de grațiere de a alege care hotărâri judecătorești să le respect și aplic, și care nu. Vă garantez că multe din ele îmi par și sunt vădit nerezonabile și arbitrare. Indiferent cât de elevate vă par acum aspirațiile și acțiunile, quasi-reformele pe care le implementați (chinuiți ar fi cuvântul potrivit) – uitați de o lecție la care au fost absenți toți, dar toți politicienii din istoria țării – viitorul va veni și fără prezența voastră. Nu sunteți veșnici.

Problema mea este că acel viitor este imprevizibil. Eu vă cer frumos grațierea (aștept răspuns apropo). Alții nu vor cere. Ei vor arăta acest precedent rușinos și ilegal. Și vor aplica aceleași măsuri. Cu alt scop, alte viziuni, alte planuri și altă susținere.

Voi luptați cu morile de vânt. Puteți declara neconstituționale toate partidele de pe glob. Puteți avea 101 deputați în Parlament din partid. Puteți reforma de câte ori pe zi doriți orice agenție și instituție. Puteți prelungi starea de urgență încă 35 de ani. Cât timp aveți oameni care nu văd și nu dau întrebări la asemenea propuneri legislative, și ele și mai sunt votate – nu puteți asigura și lupta pentru viitorul nostru european. Ultima întrebare (pentru doamna raportoare s-ar putea să fie prea tehnică, mea culpa) – ce facem cu articolul 120 din Constituție? (…)”, a spus Maxim Macovei într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Juristul Nicolae Eșanu opinează că prin această modificare „se încalcă nu doar principiile dreptului, dar și regulile logicii elementare”.

„O noua aberație juridică – acordăm accesul la justiție, dar stipulăm că organul a căror acte sunt contestate decide care hotărâri judecătorești să le respecte și pe care nu. Dacă ar exista un clasament al aberațiilor juridice, cred că aceasta ar fi lider detașat, căci se încalcă nu doar principiile dreptului, dar și regulile logicii elementare. Este adevărat că există foarte puține drepturi absolute (drepturi care nu pot fi limitate). Chiar și dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut și poate fi limitat (adică se poate exclude dreptul de a contesta anumite acte în instanța de judecată). Dar, dacă accesul la justiție a fost acordat este de neimaginat să nu fie respectată autoritatea lucrului judecat. Și doar cineva care nu doar că nu știe ce înseamnă stat de drept, dar nici nu știe regulile de bază ale logicii ar putea admite că este posibil să apelăm la un mecanism atât de sofisticat, care consumă resurse enorme și în final cineva se poate decide dacă acceptă sau ignoră ceea ce a decis justiția”, a declarat Nicolae Eșanu într-un mesaj pe Facebook.

Pentru ca Comisia Vetting să califice că o decizie este arbitrară, este nevoie de câteva condiții întrunite simultan, explică președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă.

„Solicitarea doamnei președintă de reexaminare a acestui proiect de lege a venit în contextul în care criteriul de integritate etică era formulat diferit în Legea nr. 65 privind evaluarea externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și în legea cu privire la full vetting. Asta se întâmplă deoarece noi am reușit să discutăm practic pe ultima sută de metri cu Comisia de la Veneția și să obținem o formulare mai bună pentru legea full vetting, iar Legea nr. 65 cu privire la evaluarea CSJ deja era votată. Respectiv, doamna președintă ne-a solicitat să uniformizăm, să fie aceleași prevederi.

Acum, dacă vorbim despre acel criteriu de integritate etică care sună în felul următor – în ultimii zece ani a admis acte sau a emis decizii arbitrare care încalcă normele imperative ale legii sau pe cazuri similare CtEDO s-ar fi pronunțat înainte de adoptarea actului sau un asemenea act/ decizie ar fi arbitrar.

Pentru ca Comisia să califice că o decizie este arbitrară, este nevoie de câteva condiții întrunite simultan. Pe de-o parte, este vorba de faptul că decizia să încalce normele imperative ale legii. Legea să spună una, iar decizia să spună cu totul altceva. Pe de altă parte, pe un caz similar să fi existat anterior decizii adoptate, o hotărâre CtEDO, în care să fie menționat că într-un asemenea caz iată ce înseamnă hotărâre arbitrară și acel caz să poată fi aplicat prin analogie acestei hotărâri (…). Deci, și la alineatul șase, acolo unde am zis că hotărârile judecătorești irevocabile se iau în considerare în mod obligatoriu de către Comisia Vetting am adăugat – cu excepția hotărârilor considerate arbitrare de către Comisie care se referă la acele hotărâri conform alienatului doi, potrivit criteriului de integritate etică. Altfel, dacă nu am fi modificat alineatul șase, aceste două alineate s-ar fi ciocnit. Pe de-o parte, Comisia poate aprecia totuși că o hotărâre este arbitrară dacă încalcă normele imperative ale legii și dacă CtEDO s-ar fi expus într-un caz similar că este o hotărâre arbitrară, dar, totodată, alineatul șase stipulează că ele sunt obligatorii și că Comisia nu se poate expune pe seama lor (…)”, a declarat Olesea Stamate pentru ZdG.

Întrebată dacă prevederea stipulată în proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor nu vine în contradicție cu articolul 120 din Constituția R. Moldova, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a răspuns că „nu, Comisia Vetting nu vine să revizuiască sau să modifice hotărârea judecătorească obligatorie”.

„Comisia se va referi doar la partea de etică a judecătorului la adoptarea acelei hotărâri care poate fi eventual calificată ca arbitrară dacă sunt întrunite cumulativ condițiile de mai sus (…)”, a accentuat Olesea Stamate.

Joi, 17 august, Parlamentul a reexaminat proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după ce președinta Maia Sandu nu a promulgat legea și a restituit-o Legislativului pentru modificări. Astfel, comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor vor lua în considerare hotărârile judecătorești irevocabile, cu excepția celor care sunt considerate arbitrare sau vădit nerezonabile. În plus, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) vor putea fi contestate și de Comisia de evaluare, nu doar de subiecții supuși evaluării. Contestația se va depune la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), unde va fi examinată în termen de 30 de zile de către un complet format din primii trei judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la data de 31 decembrie 2022.

Conform raportului Comisie juridice, numiri și imunități, proiectul de lege a fost modificat, după „propunerile” șefei statului, astfel încât „constatările din hotărârile judecătoreşti irevocabile se iau în considerare, în mod obligatoriu, de Comisia de evaluare, cu excepția hotărârilor pe care Comisia de evaluare le consideră arbitrare sau vădit nerezonabile. Comisia de evaluare se poate pronunța doar asupra încălcărilor regulilor de etică şi conduită profesională, fără a se pronunța asupra legalității hotărârilor respective”.

Motivele invocate de Maia Sandu au fost standardele diferite în privința cerințelor de integritate etică stabilite pentru evaluarea judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ și pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. În plus, șefa statului a subliniat că în ultima lege adoptată de Parlament în procesul de evaluarea nu este indicată luarea în considerare a hotărârilor judecătorești irevocabile, dar și contestarea deciziilor CSM și CSP.

Inițiativa legislativă care prevede evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor a fost adoptată de Parlament la sfârșitul lunii iulie. Proiectul de lege reprezintă cea de-a treia etapă a mecanismului de vetting și ultima etapă a reformei sistemului de justiție.