Replica procurorului general la ultimatumul anunțat de Baroul Chișinău : „Să ameninți cu grevă pentru că procurorii își fac bine meseria, mi se pare o chestie deplasată”

Greva anunțată de către avocații Baroului Chișinău, „în semn de protest față de aplicarea excesivă a aresturilor și aresturilor la domiciliu”, reprezintă o chestiune de moft și chiar de șantaj, susține șeful Procuraturii Generale (PG), Eduard Harunjen. Solicitat să se exprime referitor la „amenințarea” cu grevă a avocaților din Chișinău, în cazul în care timp de 15 zile, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel nu vor da curs solicitărilor adoptate în cadrul Adunării Generale a Baroului Chișinău din 28 iunie, Eduard Harunjen al R. Moldova a precizat că justiția înseamnă cazuri concrete examinate în cele mai mici detalii cu maximă atenție și nu declarații cu caracter general.

Procurorul general afirmă că nici PG, nici CSM, nu au fost informate despre vreun caz exact în care avocații consideră nejustificată aplicarea arestului, de aceea califică drept o „chestiune deplasată” să ameninți cu greva „pentru că procurorii își fac bine meseria și își motivează consistent demersurile cu privire la arest”. Șeful PG susține că după ce în ultimii ani R. Moldova a apărut într-o lumină nu tocmai bună la CtEDO, s-a pus accentul pe pregătirea profesională a procurorilor la etapa de întocmire și de motivare a demersurilor.

„Pentru mine, luarea de poziție, exprimată în presă de către avocații Baroului Chișinău, este surprinzătoare. Eu cred că este total neînțeleasă și de natură de a produce confuzii, atât în sistemul justiției, cât și în societate per ansamblu. Înțelegem supărarea avocaților, deoarece ne aflăm pe poziții contradictorii în proces și, uneori, la fel, suntem nemulțumiți de soluțiile adoptate în defavoarea părții acuzării, dar să ameninți cu grevă pentru că procurorii își fac bine meseria și își motivează consistent demersurile cu privire la arest, mi se pare o chestie deplasată. Aș putea numi faptul drept o chestie de moft sau de șantaj”, susține șeful PG după ce Baroul Chișinău a trimis către CSM, CSJ și CA Chișinău un ultimatum în care solicită instituțiilor respective:

• renunțarea la practica respingerii sistemice a recursurilor declarate împotriva aplicării arestării preventive sau arestului la domiciliu și admiterii sistemice a recursurilor procurorilor împotriva măsurilor non-privative de libertate;
• redarea caracterului excepțional al măsurilor preventive – arestarea și arestul la
  domiciliu;
• restabilirea caracterului echitabil al procedurilor de examinare a recursurilor
  împotriva măsurilor preventive aplicate sau neaplicate.

În ultimatumul trimis celor trei entități, avocații invocă faptul că în anul precedent 84% din demersurile prin care se solicită aplicarea măsurii preventive  sub formă de arest au fost admise, iar indicele respectiv reprezintă unul dintre cei mai înalți din ultimii zece ani. În acest sens, procurorul general precizează că esențiala condiție pentru a aborda un astfel de subiect „constă în prezentarea probelor și, nicidecum, a statisticilor, a unor cifre sau tendințe”.

„Nu statisticile stau la baza examinării demersurilor privind arestul, dar analiza detaliată a temeiurilor de drept și de fapt în fiecare caz în parte. Dacă ne conducem după logica barourilor, atunci, dacă, ipotetic, în următoarele zile vor fi comise mai multe crime odioase, să zicem omoruri, iar procurorii vor solicita arestarea învinuiților în toate cazurile, înseamnă că instanța urmează să-i elibereze, pentru a satisface statisticile avocaților. Cum vi se pare? Este un lucru normal? Pe de altă parte, mă îndoiesc că poziția Baroului este împărtășită de toți avocații din R. Moldova. Semne de întrebare ridică și statisticile cu care se operează. Mai mult, pot să vă spun că înțelegem frustrările baroului, mai ales că există un interes material sporit al avocaților, anume la etapa arestării preventive. Altfel spus, practica indică constant că în majoritatea cauzelor penale pornite pe faptul obținerii banilor ce nu li se cuvin în scopul influențării, fie a judecătorului, fie a procurorului, au loc anume la etapa soluționării măsurilor preventive, mai exact, a arestării preventive”, explică Eduard Harunjen.

În altă ordine de idei, procuroul general afirmă că Procuratura Generală nu poate face „politică penală în R. Moldova bazată doar pe analiza foarte superficială a unor cifre”, deoarece justiția nu presupune o astfel de abordare. Eduard Harunjen îndeamnă să se discute pe cazuri concrete și să se individualizeze fiecare situație în parte.

„Nu sunt de formă demersurile procurorilor. În anii precedenți Procuratura a avut mari deficiențe la capitolul motivării și argumentarii demersurilor de aplicare a măsurii preventive. Am avut și o practică nu în lumina cea mai bună la CtEDO și atunci s-a pus accentul pe pregătirea profesională la etapa de întocmire și de motivare a demersurilor prin prisma practicii CtEDO și a legislației internaționale. Vreau să vă spun că am beneficiat de un suport colosal al partenerilor străini de dezvoltare ai Procuraturii Generale. S-au făcut foarte multe training-uri, s-au elaborat modele de acte, demersuri”, menționează Eduard Harunjen, precizând că de la 1 iulie procurorii vor lucra în sistemul informaţional automatizat „Urmărirea peală: E-dosar”, iar acesta conține modele de acte de procedură, inclusiv modele de demersuri motivate pentru arestare.

„PG invită de a discuta, de a face polemică pe situații care sunt generalizate și care sunt greșit analizate. Suntem gata să discutăm pe fiecare caz concret și să ajungem la o statistică reieșind din cazuri examinate, nu din niște procente care ridică semne de întrebare. Niciodată nu am făcut statistica pentru a vedea câte demersuri au fost admise și câte respinse. Pentru noii este important ca măsura preventivă să-și aducă rolul în orice dosar penal pentru ca să fie înfăptuit interesul justiției. Este regretabilă o astfel de abordare care a luat o întorsătură de sistem în ultimul timp, pentru că nu este prima ieșire a avocaților. Cred că este o abordare greșită și că avocații singuri vor renunța și își vor da seama că este o politică incorectă. De altfel, există căile legale de contestare , care pot fi aplicate pe fiecare cauză penală, respectându-se termenul procedurii. Atunci când nu se găsesc remedii în R. Moldova, până la instanța supremă, pot apela CtEDO. De altfel, în ultimul timp nu am auzit despre cazuri când la CtEDO s-a invocat arestarea drept formă de încălcare a dreptutilor omului în R. Moldova. Și nu în ultimul rând, aș reitera pentru toți actorii din justiție că disputele și luptele dintre cele două tabere în procesul penal trebuie să se ducă doar pentru a învinovăți sau dezvinovăți o persoană, și nu pentru a o ajuta sau nu să scape de răspundere penală atunci când aceasta este inevitabilă. Ori, cu regert, în ultimul timp  a început să se considere drept succes al unei prestații de avocat faptul că se ajută o persoană să se eschiveze de răspundere penală, inclusiv de a pleca peste hotarele țării. Iar statisticile arată că foarte multe persoane, atunci când este inevitabilă pedeapsa penală și nu pot fi apărate, sunt ajutate să se eschiveze ca ulterior să fugă peste hotare”, a conchis PG, precizând că la acest moment demersurile procurorilor sunt foarte motivate, prin prisma temeiurilor de drept invocate de CEDO și Legea de Procedură Penală a R. Moldova.