„Așa ceva nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”. Reacții și acuzații după ce Judecătoria Chișinău a decis să examineze cererea lui Țurcan privind demiterea sa din funcția de președinte al CC
Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respins demersul lui Vladimir Țurcan privind suspendarea executării hotărârilor prin care acesta a fost demis din funcția de președinte al Curții Constituționale (CC), iar Domnica Manole a fost aleasă în fruntea instituției, a provocat nedumerirea avocaților care reprezintă CC în acest litigiu.
Deși aparent este o încheiere inofensivă, prin emiterea ei, completul de judecători de la Judecătoria Chișinău a acceptat să examineze, în premieră, hotărâri emise de Plenul Curții Contituționale.
Avocatul Domnicăi Manole reclamă „intervenția factorilor administrativi” în procesul de examinare a cauzei, în timp ce Corneliu Guzun, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, cel acuzat că ar fi format ilegal completul de judecători care examinează litigiul susține că a respectat, „totalmente prevederile legale”.
Toți actorii implicați în acest proces admit însă că „este un litigiu care care nu a mai fost în istoria jurisprudenței din naționale”.
Avocata CC: „Această cerere urma a fi respinsă pentru alte motive și anume pentru temeiuri de inadmisibilitate”
Angela Popil, avocata CC în acest proces constată că „este pentru prima dată când actele CC emise în exercitarea atribuțiilor și competențelor sale prevăzute de Constituție și Legea cu privire la CC sunt contestate în instanța de judecată, în acest caz, în instanța de contencios administrativ”.
„La această etapă de examinare a cauzei, am optat și am solicitat instanței respingerea cererii de suspendare formulata de către dl Țurcan Vladimir ca fiind inadmisibilă. Agrumentele noastre au fost descrise în referința depusă la dosar prin care am arătat, în principal că, Plenul CC, pe lângă exercitarea jurisdicţiei, conduce activitatea Curţii în ansamblu, ceea ce presupune ca, desemnarea, alegerea și sau destituirea președintelui CC intră în directă atribuție și competență a Plenului CC, soluția Plenului urmând a se exterioriza prin hotărâre, în virtutea prevederilor din Legea privind CC si Codul jurisdicției constituționale”, precizează Angela Popil.
Avocata menționează că după ce a citit argumentele instanței de judecată prin care s-a respins cererea de suspendare a actelor CCA și că, „chiar dacă rezultatul aparent este favorabil CC din perspectiva poziției procesuale, considerăm totuși că această cerere urma a fi respinsă pentru alte motive și anume pentru temeiuri de inadmisibilitate”.
„CC va face uz de dreptul său de a contesta această încheiere și va formula recurs împotriva acestui act judecătoresc, urmând ca instanța de recurs competentă să dea apreciere atât situațiilor de fapt, cât și temeiurilor reținute de instanță în favoarea soluției date. Intrarea în vigoare și aplicarea Codului administrativ nu face inaplicabile Constituția R. Moldova, Codul jurisdicției constitutionale și Legea privind CC. Dimpotrivă, Codul administrativ și procedura instituită prin acesta trebuie să se aplice în limitele Legii Supreme, fără echivoc”, consideră Angela Popil.
Avocatul Domnicăi Manole: „Asta este foarte grav”
La rândul său, Anatolie Șișianu, avocatul Domnicăi Manole în proces a declarat pentru ZdG că încheierea emisă de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani este „inadmisibilă și fără precedent”.
„Instanța de judecată a declarat că pentru ei nu este aplicabilă, în unele cazuri, Constituția. Ei au calificat că unele hotărâri ale CC pot fi acte administrative. De principiu, hotărârile CC nu pot fi contestate în niciun mod. Dacă instanțele de fond au calificat că hotărârile CC pot fi supuse controlului de legalitate în ordinea contenciosului administrativ, se prezumă că instanțele consideră că, în anumite cazuri, Constituția nu este aplicabă și prioritate se acordă Codului Administrativ. Dar conform Codului Administrativ la care fac ei trimitere, articolul 2, acesta reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale și nicidecum nu poate să fie de o putere superioară în raport cu Constituția. De fapt, ei prin această încheiere de asigurare a măsurii, au recunoscut că au dreptul de a exercita controlul de legalitate în privința hotărârilor CC. Și asta este foarte grav”, precizează Șișianu.
„Noi avem două probleme. În primul rând Constituția poate s-o interpreteze doar CC, respectiv, doar CC poate să indice care hotărâri ale ei cad sub noțiunea de hotărâre în esență și care sunt acte administrative și nu hotărâri și a doua problemă este articolul 140, aliniatul 2, care nu poate fi interpretat, el doar poate fi aplicat de către instanță. Nimeni nu poate să neglijeze aplicabilitatea acestui articol. Dacă noi admitem că anumite hotărâri ale CC, chiar și cu caracter organizatoric, ar putea fi verificate de către una dintre cele trei puteri, executivă, legislativă sau judecătorească, CC ar pierde calitatea de arbitru constituțional independent”, consideră apărătorul.
„În principiu, CC este acel arbitru care exercită arbitrajul constituțional în cadrul mecanismului de exercitare a puterilor în stat conform principiului separării puterilor în stat de către cei trei actori: executivul, legislativul și puterea judecătorească. Dacă unul dintre aceștia, pe care CC îi arbitrează, ar avea careva pârghii de influență în privința Curții, ea devine sensibilă atât în esență cât și în aparență față de acest actor. Astfel, ea nu mai poate apărea în calitate de arbitru independent. Altfel spus, când cineva arbitrează doi oponenți care se luptă în ring, dacă unul dintre ei are posibilitatea de a ataca arbitrul, deja arbitrul nu mai poate fi independent, pentru că el e sensibil față de unul din jucători”, argumetează Șișianu.
„Așa, practic a neutralizat judecătorul în procedura căruia a fost repartizată examinarea cauzei”
Avocatul Anatolie Șișianu precizează că încheierea Judecătoriei Chișinău va fi atacată la CA Chișinău pentru că „este inadmisibilă aplicarea măsurilor de asigurare în privința actelor CC. „Aceasta, în esență, reprezintă un act de suspendare a efectelor Constituției. Dacă instanța de fond ar fi suspendat efectele juridice ale unei hotărâri a CC, ea de fapt suspenda aplicabilitatea art. 140, aliniat 2 din Constituție. Instanța de fond nici nu putea pune în discuție, nu putea pune pe rol o cauză privind exercitarea controlului de legalitate în privința unei hotărâri a CC. Așa ceva nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale, dar ei fac trimitere la o sentință a Curții de Apel din România, care însă se referă la cu totul altceva”, menționează avocatul.
Încheierea Judecătoriei Râșcani a fost emisă la 29 iunie 2020 de un complet de judecători format din Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie și Alexei Paniș și poate fi atacată la CA Chișinău în termen de 15 zile.
Anatolie Șișianu afirmă că acest complet de judecată care a emis încheierea ar fi fost format cu încălcarea legislației și acuză implicarea factorului administrativ în procesul de examinare a cauzei.
„Se observă intervenția factorilor administrativi, intervenția președintelui Judecătoriei Chișinău și a vicepreședintelui Guzun. În conformitate cu Codul Administrativ, cauzele de contencios administrativ se examinează doar de un singur judecător și acel judecător, știți, primește dosarul repartizat aleatoriu. Acum, pentru a frauda procesul de repartizare aleatoriu, vicepreședintele Judecătoriei Râșcani, care nu are așa competențe, a format un complet din trei judecători. Așa, practic a neutralizat judecătorul în procedura căruia a fost repartizată examinarea cauzei prin numirea a doi judecători pe care el personal i-a ales. Vicepreședintele are dreptul de a exercita atribuțiile exclusive ale președintelui instanței de a forma complete de judecată doar în cazul absenței acestuia. Radu Țurcan (președintele Judecătoriei Chișinău, n.r.) nu era absent în momentul când a fost format completul de judecată. Legea însă indică expres – în contencios administrativ nu se formează complete de judecată. Se formează doar în instanța de drept comun și în cadrul procedurilor penale și contravenționale”, precizează apărătorul.
Completul de judecată a fost format la 19 iunie 2020 printr-o dispoziție semnată de către Corneliu Guzun, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău.
Corneliu Guzun: „Este un litigiu care care nu a mai fost în istoria jurisprudenței”
Solicitat de ZdG, Corneliu Guzun, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a menționat însă că acuzațiile formulate de către avocatul Anatolie Șișianu nu corespund adevărului.
„În primul rând, vreau să vă comunic că dl avocat are o cerere cu privire la accesul la informație prin care solicită detalii despre cum a fost constituit completul de judecată. În termenii prevăzuți de lege, noi o să-i comunicăm informația solicitată și vom explica cum a fost constituit acest complet. Toate criteriile legate prevăzute pentru formarea unui complet eu le-am respectat. Evident că, inclusiv și mass-media o să cunoască despre acest fapt prin răspunsul pe care o să-l primească fie dna Popil, fie dl Șișianu. Nu e nimic subiectiv. Au fost respectate strict criteriile de transparență așa cum scrie în regulamentul cu privire la modul de constituire a completelor în instața de judecată aprobat prin hotărârea CSM-ului. Nimic subiectiv”, afirmă magistratul.
Despre acuzațiile lui Șișianu precum că în contencios administrativ nu se formează complete de judecată, Corneliu Guzun menționează că „aceasta este opinia lui în calitate de avocat. Eu, în calitate de vicepreședinte de instanță am o altă opinie și respectiv, m-am condus strict de prevederile Codului Administrativ”, susține Guzun.
„Probabil cunoașteți că avocații au depus și o cerere prealabilă în contextul anulării dispoziției mele de formare a completului. Eu am argumentat cu prevederile legale care permit, conform Codului de Procedură Civilă, respectiv posibilitatea de aplicare a Codului de Procedură Civilă prin prisma art. 195 al Codului Administrativ de formare a completelor. Ceea ce ține de împuternicirea mea de avea dreptul de a forma acest complet, este total neîntemeiată. Or, dl Țurcanu are dispoziția din februarie 2020 prin care a delegat acele atribuții de formare a completelor vicepreședinților instanțelor de judecată. Este o chestie de lucru, de administrare, unde fiecare vicepreședinte fie în dependență de completele anuale care se fac per an, de la 1 ianuarie până la sfârșitul anului, fie ad-hoc, în dependență de necesitatea care parvine pe un caz concret. În acest sens, având în vedere că este un litigiu care, haideți să fim realiști, nu a mai fost în istoria jurisprudenței, am considerat necesar să fie constituit un complet și respectiv, la criteriile de stabile a completului m-am condus anume de regulamentul privind modul de constituire a completelor. Am luat alfabetic, ca să nu se spună că am luat din proprie inițiativă, o doamnă care este prima în alfabet, respectiv, după criteriul de gen, am luat un domn. Acestea au fost criteriile, cu precizarea că bărbatul care a fost până la cel desemnat, a depus cerere și a spus că pleacă în concediu și nu ar vrea ca, eventual, ședințele să fie amânate pentru că el va pleca în concediu. Asta este tot. Nu e nimic subiectiv”, menționează Corneliu Guzun.
Guzun: „Am acționat, totalmente, conform prevederilor legale”
Vicepreședintele Judecătoriei Chișinău promite că examinarea acestui litigiu va decurge transparent.
„Probabil cunoașteți poziția instanței vis-a-vis de suspendarea respectivelor hotărâri. Tot timpul o să fie cineva care nu e de acord cu ceva, atâta timp cât are interesul să-și justifice poziția lui. Eu consider că am acționat, totalmente, conform prevederilor legale. Posibil vom avea și un comunicat de presă ca să nu se depășească limitele admisibile pentru a nu face presiune asupra completului de judecată care examinează cauza, pentru că ei mai trebuie să se pronunțe și pe fondul cauzei. Vrem să fim la maximum transparenți cu acest litigiu pentru că știm că o să se vorbească în societate și respectiv, vom comunica toate acțiunile instanței de judecată vis-a-vis de acest litigiu. Și prin prisma rezonanței, acesta a fost un alt argument de stabilire a acestui complet. Noi suntem 15 în total . Vă dați seama că în cazul în care după un criteriu care-i convenea , să admitem, dlui Șișianu, stabilea prin altcineva, ar fi fost dubii din alte puncte de vedere: că am fost numit acum la plafon recent și aveau să spună că țin cu partid de guvernământ, colegii care tot au trecut plafonul nu demult, la fel, același argument… mai am un judecător cu statut de inculpat într-un alt dosar. Care sunt criteriile după logica dlui? Asta este realitatea”, argumentează Corneliu Guzun.
Litvinenco: „Este fără precedent în lume”
„Judecătorii au decis că vor analiza totuși legalitatea destituirii lui Țurcan și al numirii lui Manole. Este fără precedent în lume desigur, dar, din păcate, asta este realitatea”, a menționat Litvinenco.
Parlamentarul a adăugat că va emite un demers către Curtea Constituțională prin care va cere accelerarea examinării sesizării sale depusă anterior, cu privire la interpretarea art.140 alin.(2) din Constituție.
„Să spună tranșant încă o dată ceea ce spune și Constituția, ca să audă/vadă și judecătorii de la Râșcani: că hotărârile Curții sunt definitive și nu pot fi atacate”, a subliniat deputatul.
La 23 aprilie, Vladimir Țurcan a fost destituit din funcția de președinte al CC, în locul lui fiind aleasă Domnica Manole.
La 19 mai, CC a declarat inadmisibilă cererea judecătorului Vladimir Țurcan privind revizuirea Hotărârilor Curții Constituționale cu privire la destituirea sa din funcția de președinte al Curții Constituționale și cea privind alegerea președintelui Curții Constituționale din 23 aprilie 2020. Ulterior, acesta a atacat hotărârile CC în instanța de judecată.
După ce magistrații au respins solicitarea lui Vladimir Țurcan de a suspenda cele două hotărâri ale CC, cererea acestuia urmează să fie examinată în fond.
