Reacția reprezentantului Guvernului după decizia CtEDO în privința plângerii lui Alexandr Stoianoglo privind procedura de suspendare din funcția de procuror general. Ce urmează

Autoritățile din R. Moldova trebuie să revizuiască mecanismul de suspendare din funcție a procurorului general, a declarat agentul guvernamental Dumitru Obadă pentru ZdG, în contextul deciziei Curții Europeane a Drepturilor Omului (CtEDO) în privința cazului lui Alexandr Stoianoglo.

Deși legea a fost modificată în toamna anului 2022, în continuare, nu prevede contestarea în instanță a deciziei de suspendare, așa cum a indicat instituția europeană.

„Curtea Europeană a stabilit că procedura ce ține de procedura de suspendare de drept din funcție a procurorului general nu corespunde rigorilor dreptului de acces la o instanță. Acum trebuie de revizuit cadrul legal, articolul 55/1 din Legea cu privire la procuratură prevede acest mecanism. Până a fi adoptat a fost expertizat de comisia de la Veneția, inclusiv a existat o sesizare la Curtea Constituțională care a fost declarată inadmisibilă (…) Curtea face mențiunea că statul trebuie să reglementeze și mecanisme care să ofere posibilitatea revizuirii sau contestării în fața unui magistrat independent. Va trebui să regândim această normă și să vedem care va fi mecanismul optim”, a afirmat reprezentantul R. Moldova în fața Curții Dumitru Obadă.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a subliniat că CtEDO nu a examinat temeinicia acuzației penale împotriva lui Stoianoglo, dacă suspendarea lui din funcție a fost justificată sau dacă eliberarea din funcție a acestuia a fost corectă.

„Legea pentru care Moldova a fost condamnată la CtEDO a fost deja modificată, iar unicul efect juridic al Hotărârii este obligația de a plăti despăgubiri în sumă de 3 600 de euro”, potrivit CRJM.

Și fostul vice-ministru al Justiției Nicolae Eșanu a venit cu o reacție publică după pronunțarea deciziei CtEDO. Acesta afirmă că autoritățile „nu pot să se ascundă după faptul că Curtea le-a dat dreptate, cel puțin parțial, și că situația nu este chiar așa de gravă”.

„Sper ca nu vor cădea atât de jos, încât să invoce faptul că Curtea a decis să nu examineze încălcarea articolului 13 (adică faptul ca la nivel național nu a existat un recurs efectiv), căci în esență Curtea a constat că acest recurs nu a existat (altfel cererea era inadmisibilă), dar ca nu este necesar ca acest aspect sa fie examinat separat.

Curtea a constat o încălcare evidentă chiar și pentru cel mai mediocru jurist. Dovada este și faptul că toată analiza Curții, pe fondul cauzei, este expusa în 17 rânduri. Aceasta hotărâre a Curții demonstrează, că cei care s-au ocupat de caz, fie sunt total analfabeți juridic, fie sunt potlogari, care cu buna stiință au adoptat soluții contrare Convenției”, a scris Eșanu pe rețelele de socializare.

Avocatul fostului procuror general Victor Munteanu a menționat că Curtea mai urmează să se expună și pe marginea plângerii depuse de Alexandr Stoinaoglo pe faptul „arestului său ilegal” și a pornirii cauzelor penale împotriva sa „pe criterii politice”.

R. Moldova va trebui să-i plătească lui Alexandr Stoianoglo despăgubiri morale. CtEDO a anunțat decizia în privința unei plângeri a fostului procuror general

R. Moldova va trebui să-i achite fostului procuror general Alexandr Stoianoglo 3 600 de euro – prejudiciu moral. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat decizia marți, 24 octombrie.

CtEDO a constatat, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 (dreptul de acces la o instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cauza se referea la incapacitatea procurorului general de a face apel împotriva suspendării sale, care a fost declanșată de procedurile penale care au fost inițiate împotriva sa.

Reclamantul a solicitat 3 600 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli pe care a declarat că le-a suportat în cadrul procedurii în fața Curții, pentru care a declarat că a însărcinat doi avocați. Totuși, având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea a menționat că nu poate admite cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată, în măsura în care aceasta nu se bazează pe niciun document justificativ relevant.

Stoianoglo a solicitat 20 000 de euro pentru „prejudiciul moral pe care considera că l-a suferit ca urmare a acoperirii mediatice extinse a cauzei la nivel național”. Acesta a afirmat că reputația sa a fost afectată de faptul că nu a putut contesta decizia CSP din 5 octombrie 2021.

„Guvernul a considerat că mediatizarea cauzei nu este imputabilă autorităților naționale, că reclamantul nu și-a motivat cererea de despăgubire pentru prejudiciul moral pe care pretinde că l-a suferit și că, în orice caz, suma solicitată este excesivă în lumina jurisprudenței Curții”.

Astfel, CtEDO a decis că R. Moldova trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenție, 3 600 de euro, „plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral, care urmează să fie convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data soluționării”.

Curtea a observat, împreună cu Guvernul, Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția, că „suspendarea în sine ar putea fi justificată, în principiu, de statutul reclamantului în calitate de procuror general, care îi conferea puteri largi pentru a supraveghea anchetele penale, și că aplicarea unei astfel de măsuri unui procuror general nu punea, în sine, o problemă în temeiul Convenției”.

Cu toate acestea, conform unui comunicat de presă emis, Curtea a atras atenția asupra faptului că ar trebui să fie implementate garanțiile procedurale pentru a se asigura că mecanismul de suspendare nu a fost utilizat în mod arbitrar.

„În acest sens, Curtea a remarcat, de asemenea, importanța crescândă acordată echității procedurale în cazurile care implică revocarea procurorilor, inclusiv intervenția unei autorități independente în deciziile care afectează numirea și revocarea procurorilor. Curtea a constatat că reclamantului nu i s-a acordat nicio formă de protecție judiciară în legătură cu suspendarea sa, care l-a împiedicat să își exercite atribuțiile și l-a privat de salariul corespunzător timp de mai mult de doi ani”, potrivit instituției europene.

Curtea a observat că plângerea reclamantului în temeiul articolului 13 era identică în esență cu cea depusă în temeiul articolului 6 § 1. Prin urmare, a constatat că nu era necesar să examineze separat admisibilitatea sau fondul plângerii în temeiul articolului 13 din Convenție.