Principală  —  IMPORTANTE   —   Raportul „Laundromat” este gata în…

Raportul „Laundromat” este gata în proporții de 99%. Președinta Comisiei de anchetă va solicita convocarea Parlamentului dizolvat în ședință pentru audierea documentului

Raportul Comisiei pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătorilor și al instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova este gata în proporții de 99 la sută. Anunțul a fost făcut marți, 25 mai, de către președinta Comisiei de anchetă, deputata Platformei DA Inga Grigoriu, care menționează că fracțiunea din care face parte va solicita convocarea unei ședințe plenare a Parlamentului dizolvat de la Chișinău, pentru audierea raportului „Laundromat”.

Tot președinta Comisiei parlamentare „Laundromat” declară că documentul va fi tradus în limba engleză și urmează să fie prezentat instituțiilor și organismelor internaționale.

„Raportul comisiei de anchetă este gata în raport de 99 la sută. Practic este gata. Acum, noi elaborăm proiectul de hotărâre cu privire la raportul comisiei, numit generic „Laundromat”. Vom solicita Biroului permanent convocarea unei ședințe plenare în vederea audierii acestui raport, în plenul Parlamentului. Ulterior, raportul va fi tradus în limba engleză pentru a fi prezentat instituțiilor internaționale”, a declarat Inga Grigoriu.

În context, deputata a mai menționat să raportul va fi remis reprezentanților instituțiilor naționale, astfel încât să se ia act de raport și să se întreprindă acțiunile necesare în acest sens.

Comisia pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova a fost creată la data de 30 noiembrie 2020. Aceasta a avut drept scop identificarea celor vinovați, tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislația Republicii Moldova, cât și purificarea instituțiilor de stat de persoanele care au fost implicate direct sau indirect în schema „Laundromat”.

Cinci ani de la reținerea magistraților

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de USD. Ei erau acuzați că au emis încheieri prin intermediul cărora în R. Moldova s-au spălat bani rusești. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea, Victor Orândaș a reușit să plece din R. Moldova. 

Dosarul penal pe numele judecătorilor a fost deschis abia la doi ani şi jumătate după ce Curtea Supremă de Justiție trimitea pe adresa Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Anticorupție şi CSM o notă informativă privind implicarea mai multor magistrați din R. Moldova într-o schemă dubioasă de spălare de bani, fiind indicate numele magistraților şi dosarele în care aceștia ar fi acționat fraudulos. La 20 septembrie 2016, dată la care dosarul în privința celor 17 magistrați a fost făcut public, doar 7 dintre ei mai activau în sistemul judecătoresc. 

În octombrie 2020, cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat cererile acestora de repunere în funcțiile pe care le-au deținut până în septembrie 2016, cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați. 

Astfel, judecătorul Serghei Lebediuc, care activa anterior la Judecătoria Militară, Serghei Popovici, judecător la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu, magistrat la Judecătoria Orhei, Serghei Gubenco, de la Curtea de Apel Comrat și Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, toți vizați în „Spălătoria rusească”, au îmbrăcat, din nou, roba de magistrat, după o pauză de patru ani.

Cum și de ce a fost posibil ca cei cinci judecători să revină în sistem

Cei cinci judecători au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. În una dintre aceste ordonanțe, acuzatoarea de stat Mirandolina Sușițcaia și-a motivat decizia de a-l scoate pe Sergiu Lebediuc de sub urmărire penală prin faptul că încheierea emisă anterior de judecător „a devenit irevocabilă prin neatacare, respectiv, până în prezent nu există o confirmare juridică a faptului că ordonanța judecătorească este contrară legii”, remarca procurora. Argumente similare se regăsesc și în celelalte ordonanțe remise de alți procurori, prin care judecătorii erau scoși de sub urmărire penală. 

Cei cinci judecători, împreună cu ceilalți foști magistrați, plecați între timp din sistem, sunt judecați și într-un alt dosar penal, deschis tot în septembrie 2016 și care se află de mai bine de trei ani, fără sentințe, pe rolul Judecătoriei Chișinău. În acel dosar ei sunt învinuiți de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, tot în dosarul „Laundromat”.

Revenirea celor cinci judecători în funcții a devenit posibilă, chiar dacă ei sunt judecați într-un alt dosar, pentru că, inițial, în septembrie 2016, procurorul general a solicitat suspendarea magistraților pentru infracțiunea de complicitate la spălare de bani.

Ulterior, peste o săptămână, după ce CSM acceptase solicitarea procurorului general, acesta s-a adresat în mod repetat la CSM pentru a obține acordul în vederea urmăririi penale a magistraților și într-un alt dosar, deschis la scurt timp pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, dosar ulterior remis în judecată.

La a doua solicitare a procurorului general, magistrații nu au putut fi suspendați din funcție de către membrii CSM, pentru că ei erau deja suspendați în baza primei solicitări a procurorului general. Așadar, după ce primul dosar, cel în baza căruia judecătorii au fost suspendați din funcție a fost clasat, a dispărut practic temeiul juridic prin care aceștia să fie suspendați, prin urmare, CSM, conform legii, a fost practic obligat să-i repună în funcție.