Raportul financiar al MAI la Curtea de Conturi: restanțe la concediul anual, achitarea neconformă a unor plăți salariale, nealocarea din bugetul de stat a mijloacelor financiare suficiente

Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM) a examinat, la data de 28 iunie curent, Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2023, și a descoperit mai multe încălcări, potrivit unui comunicat al Curții de Conturi.

În cadrul ședinței au fost prezentate principalele observații, care au stat la baza emiterii opiniei de audit cu rezerve:

• Raportul financiar consolidat nu reflectă valoarea a 75 de imobile care aparțin la trei instituții din subordinea MAI, inclusiv 67 imobile cu suprafața de 18,3 mii m2 la grupa de conturi „Clădiri” și valoarea a 8 terenuri cu suprafața de 8,8 ha la grupa de conturi „Terenuri”, care sunt recunoscute în evidența contabilă la valoarea zero;

• două instituții din subordinea MAI au admis clasificarea neregulamentară a mijloacelor fixe și anume a rețelelor de radiocomunicații, fapt ce a condiționat subevaluarea soldului grupei de conturi ,,Instalații de transmisie” din Raportul financiar consolidat cu suma de 251,8 mil. lei și supraevaluarea soldului grupei de conturi „Mașini și utilaje” cu 233,1 mil. lei, a grupei de conturi „Construcții speciale” cu 17,7 mil. lei și a grupei de conturi „Unelte și scule, inventar de producere și gospodăresc” cu 1,1 mil. lei;

• soldul contului „Uzura clădirilor” la 31.12.2023 a fost supraevaluat cu suma de 60,2 mil. lei din cauza nestabilirii de către o instituție a duratei de funcționare utilă la imobilele reevaluate. Astfel, valoarea reevaluată a mijloacelor fixe de 60,2 mil. lei a fost reflectată neregulamentar la cheltuielile perioadei, afectând soldul uzurii mijloacelor fixe și rezultatul financiar;

• o instituție din subordinea MAI a aplicat incorect prevederile normelor metodologice, atribuind valoarea totală a investiției în cadrul proiectului COMINF în sumă de 89,2 mil. lei la subcontul „Instalații de transmisie”, deși, urma să le atribuie la conturile de mijloace fixe conform cerințelor de clasificare. În rezultat valoarea contului „Instalații de transmisie” în sumă de 89,2 mil. lei a fost supraevaluată cu 49,8 mil. lei, concomitent fiind subevaluate conturile „Clădiri” cu 8,9 mil. lei, „Mașini și utilaje” cu 28,5 mil. lei și „Mijloace de transport” cu  2,1 mil. lei.

Curtea de Conturi a relatat și despre alte observații de audit, care au avut impact asupra bunei guvernări a fondurilor publice:

• veniturile executate au însumat 4612,8 mil. lei (98,9%), fiind executate de către 12 instituții cu 86,1 mil. lei, cauza nevalorificării alocațiilor bugetare de 58,9 mil. lei, fiind nedebursarea granturilor externe de 24,1 mil. lei și neîncasarea veniturilor din vânzarea mărfurilor și a serviciilor cu plată de 3,1 mil. lei. Pe de altă parte, trei instituții au încasat granturi curente și capitale externe de 31,8 mil. lei, fără ca planul anual să fie precizat. Per ansamblu la nivel consolidat, veniturile nu au fost executate cu suma de 52,8 mil. lei;

• nouă instituții nu au încasat venituri din locațiunea bunurilor proprietate publică și din prestarea serviciilor cu plată, formând creanțe în sumă de 9,4 mil. lei, inclusiv 2,2 mil. lei cu termenul de achitare expirat;

• cheltuielile și activele nefinanciare în anul 2023 au fost executate la nivel de 96,8% sau 4616,9 mil. lei, pe parcursul anului alocațiile fiind majorate cu 9,3% față de bugetul inițial aprobat;

• 12 instituții din subordinea ministerului nu au valorificat alocații de 82,7 mil. lei, nevalorificarea fiind determinată de nivelul de planificare a limitelor de cheltuieli, iar alte circumstanțe fiind legate de nedebursarea unor granturi externe la nivelul planificat;

• cheltuielile de personal ale angajaților MAI au constituit 3060,8 mil. lei. Respectiv, 11 instituții din subordinea MAI au admis depășirea angajamentelor asumate în raport cu alocațiile precizate cu 57,3 mil. lei. Depășirea cheltuielilor efective în raport cu bugetul precizat a fost condiționată de planificarea inexactă a cheltuielilor bugetare, calcularea zilelor de concediu nefolosit, achitarea neconformă a unor plăți salariale, dar și de nealocarea din bugetul de stat a mijloacelor financiare suficiente.

Auditul public extern a identificat circa 4721 de angajați ai ministerului cu restanțe la concediul anual, care la finele anului 2023 au acumulat 412,7 mii zile de concediu nefolosite, ceea ce impune obligații legale față de personalul încadrat de cca 192,6 mil. lei, fiind în creștere cu 10,8 mil. lei față de anul 2022.

 În anul 2023 în cadrul MAI au fost înregistrate 2498 de unități de funcții vacante sau 13,7% din efectivul total, preponderent cu statut special, executivul stabilind un moratoriu pentru 1908 unități de funcții vacante ale ministerului. A fost atestat un grad înalt de fluctuație a personalului din cadrul sistemului, astfel pe parcursul anului au fost angajate 2259 persoane, în același timp fiind eliberate 2388 persoane, inclusiv 641 funcționari publici cu statut special au demisionat cu dreptul la pensie.

Totodată, auditul a constat că, MAI este antrenat în litigii de muncă pentru neachitarea în anii 2021-2022 a orelor suplimentare prestate de către angajați în afara duratei normale a timpului de muncă și în zile de sărbătoare nelucrătoare, iar în vederea achitării acestora MAI a solicitat Ministerului Finanțelor mijloace bugetare în sumă de circa 70,8 mil. lei.  

Academia „Ștefan cel Mare” a format la 31.12.2023 datorii cu termenul de achitare expirat în sumă de 7,0 mil. lei pentru lucrările de reparații capitale ale clădirilor executate de către un operator economic, cauza fiind nealocarea mijloacelor financiare datorită admiterii mai multor neconformități în procesul de achiziție a lucrărilor.

La data de 31.12.2023, opt instituții din subordinea MAI gestionau 37 de proiecte finanțate din surse externe, aflate în derulare. De menționat că cheltuielile și activele nefinanciare executate au însumat 123,9 mil. lei, sau 86,1% din cheltuielile precizate, nefiind valorificate granturi de către 7 instituții în sumă de 20 mil. lei, inclusiv 9,4 mil. lei la partea de cheltuieli și la active nefinanciare 10,6 mil. lei. 

La capitolul patrimoniu, au fost întreprinse unele măsuri, însă înregistrarea patrimoniului public la organele cadastrale rămânând a fi o problemă nesoluționată. La finele perioadei de gestiune unele instituții din subordinea MAI n-au înregistrat la organele cadastrale 275 de clădiri (71 mii m2) și 24 de terenuri (7,6 ha).

Unul din motivele neînregistrării drepturilor de proprietate asupra unor imobile invocate de către organele cadastrale este lipsa actelor de recepție finală a lucrărilor privind clădirile construite până în anii 1990, necesare a fi prezentate pentru a înregistra patrimoniul public. Curtea de Conturi a atestat că, 62 clădiri și construcții speciale cu valoarea de 23,8 mil. lei, care fac parte din patrimoniul public aflat în administrare și gestiune economică a unor instituții din subordinea ministerului nu se utilizează și se află în proces de deteriorare avansată.

De asemenea, s-a constatat că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a inițiat un proiect de parteneriat public-privat pentru construirea unui complex locativ cu locuințe de serviciu pe un teren din str. Gh. Asachi 69/2, evaluat la prețul de 15,3 mil. lei, proprietate publică a ministerului, constatându-se că nu a fost respectat termenul de livrare a apartamentelor, fiind depășit cu 296 zile lucrătoare.

Totodată, din cauza contractării apartamentelor de serviciu cu finisarea interioară a pereților și tavanelor în varianta „sură”, 47 apartamente de serviciu cu valoarea de 32,5 mil. lei nu sunt utilizate de către angajați mai mult de 3 ani. Conform devizului de cheltuieli, pentru finisarea la cheie  a apartamentelor mai sunt necesare mijloace financiare suplimentare de 14,0 mil. lei.

Cu referire la Sistemul de achiziții publice ale unor autorități contractante din cadrul MAI, auditul public extern a constatat o serie de probleme precum, elaborarea necalitativă a documentației de atribuire aplicată în cadrul procedurilor de achiziții publice; evitarea utilizării metodelor competitive la desfășurarea procedurilor de achiziții publice, concurența limitată, divizarea achizițiilor publice, dar și ineficiența în utilizarea banilor publici.

Curtea de Conturi a conchis că deși, în anul 2023 procesului implementării sistemului de control intern managerial i s-a acordat o atenție sporită, 6 instituții din 12, nu au finalizat descrierea a 36 procese operaționale. Prin urmare sistemul de control intern managerial este în derulare și este parțial conform Standardelor naționale de control intern în sectorul public, fapt confirmat și prin Declarația de bună guvernare.