Procurorul general, despre cele 180 de cauze penale care elucidează frauda bancară
Investigarea fraudei bancare presupune peste 180 de cauze penale aflate în gestiunea organelor de urmărire penală, iar elucidarea fiecărei dintre acestea solicită din partea organelor de drept foarte mult potențial, efort comun, timp și mijloace, susține procurorul general, Eduard Harunjen, întrebat despre cauza tergiversării dosarului „furtul miliardului”. Eduard Harunjen a răspuns la întrebările deputaților în cadrul ședinței comune a Comisiei juridice, numiri și imunități și a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică ale Parlamentului, acolo unde a prezentat Raportul de activitate al Procuraturii Generale pentru anul 2017. Procurorul general a negat că ar fi vorba despre o tergiversare a elucidării dosarului și a precizat că în prezent multe dintre cauze au deja soluții definitive, iar altele se află pe masa judecătorilor. Totodată, acesta a declarat până în acest moment sunt deschise cauze penale care au tangență cu furtul din sistemul bancar.
„De ce se tergiversează dosarul furtului miliardului? În primul rând, fac o mică remarcă: când vorbim despre așa-numita frauda bancară avem în vedere peste 180 de dosare penale. Multe dintre ele au deja finalitate, multe dintre ele sunt în instanța de judecată, altele își așteaptă verdictul final. Noțiunea de tergiversare presupune o tărăgănare intenționată a unui proces anumit. Nu se tergiversează intenționat niciun caz ce ține de domeniul de activitate al Procuraturii.
Cauzele penale din această categorie de infracțiuni sunt prioritare, fiindcă este acea masă de cauze penale care pune cea mai mare presiune pe organele procuraturii. Anume această presiune din partea societății, a organelor administrației centrale de stat este foarte simțită de către procurori și nu veți găsi un dosar penal care este tergiversat. Mai mult, descoperirea faptelor ilegale ce fac parte din această fraudă bancară are loc până la acest moment. Până astăzi pornim urmărire penală aferentă diferitor grupuri de făptași care au concertat activitatea frauduloasă a acestei bănci. Până în prezent identificăm credite neperformante care abia acum sunt depistate de lichidatorii celor trei bănci comerciale. De ce s-a întâmplat tocmai până acum? Pentru că a fost o administrare frauduloasă a acestor bănci, toți cunoaștem ce s-a întâmplat și în ce circumstanțe. Recent au fost identificate încă 17 cauze penale referitor la grupul Gacikevici, care a fraudat una din bănci cu peste un miliard de lei. Este un proces continuu.
O să vă întreb altfel. Sunt peste 180 de dosare, investigarea oricăror dintre ele necesită foarte multă concentrare a eforturilor, cere foarte mult potențial, cere foarte mult timp și foarte multe mijloace. Problema principală, despre care am vorbit nu odată în Parlament, când am fost audiat la subiectul fraudei bancare, este atunci când frauda intră pe jurisdicția altor state, iar frauda bancară este una transfrontalieră, are foarte strânsă tangență cu o altă fraudă bancară a secolului, spălătoria rusească, unde au fost utilizate instituțiile bancare din R. Moldova. Aceste două crime au legătură foarte strânsă între ele, chiar și derivă una din alta. Atunci când sunt implicate jurisdicțiile altor state, când nu avem acces la aceste jurisdicții, când comunicăm cu reprezentanții altor state prin comisii rogatorii care dureză, când nu avem acces la jurisdicții din zonă off-shore, unde în genere, nu există nicio colaborare cu alte state și există o formă specifică de administrare a businessului bancar și de schimb de informații, suntem în imposibilitate de a face față imediat și în măsură deplină, așa cum ne dorim noi, lucrurilor”, a răspuns Eduard Harunjen deputaților. Procurorul general a adus drept exemple de elucidare a fraudelor bancare cazurile din România și Islanda. Acesta a precizat că în România primele condamnări au fost pronunțate la opt ani de la infracțiune.
„Acolo unde este o fraudă bine concertată și bine pregătită, în această fraudă sunt implicați politiceni, specialiști în domeniul bancar, atunci când au loc tranzacții transfrontaliere și urmele se șterg sau se spală în zone off-shore, investigarea acestor fraude este tot timpul foarte dificilă”, a punctat Harunjen, precizând că PG își dorește finalizarea cât mai rapidă a dosarelor care vizează frauda respectivă. Întrebat și despre dosarul Șor, acesta a declarat că procurorii vor opta pentru menținerea până la instanța supremă a sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău: „Ați pomenit de dosarul Șor. Noi am dobândit o sentință de condamnare și vom opta pentru acesta până la ultima instanță. Se vor veni cu apeluri și recursuri”.
Întrebat, inclusiv, despre declarațiile fostului ministru al Justiției referitor la arestare preventivă, drept instrument utilizat excesiv și uneori abuziv, procurorul general a precizat că în 2017 nu au fost eliberate decât 2 400 de mandate de arestare, în contextul când au fost puse la evidență 7 600 de infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave, destul de grave și grave.
„De tot, în procedura ofițerilor de urmărire penală, sub conducerea a 650 de procurori, au fost investigate peste 57 de mii de cauze penale. Prin mandat de arestare au fost reținute 2 400 de persoane. În 2017 au fost înregistrate, puse la evidență, 7 600 de infracțiuni, excepțional de grave, deosebit de grave, destul de grave și grave. Pedeapsa acestor infracțiuni prevede de la 12 ani de închisoare până la privațiune de libertate pe viață”, a explicat Eduard Harunjen, precizând că fiecare caz în parte trebuie analizat pentru a fi luat în calcul pericolul social al persoanelor și baza legală a deciziilor adoptate de judecătorii de instrucție.
Eduard Harunjen a îndemnat deputații să ia în calcul la interpretarea acestor cifre și faptul că R. Moldova are 500 de km de hotar care nu este controlat eficient, „că nu există nicio sentință de condamnare pentru acțiuni de corupție sau crime de serviciu care este pusă în executare. Noi avem sentințe pronunțate pe procurori și judecători, dar nu avem niciunul care s-ar afla în locurile de recluziune. De ce? Pentru că toți părăsesc hotarele R. Moldova”. Procurorul general a menționat și faptul că persoane asupra cărora planează suspiciuni privind săvârșirea unor astfel de infracțiuni nu vor aștepta pronunțarea sentinței și vor încersa să se eschiveze de răspundere. „Sunteți consțienți cu toții că nimeni nu va aștepta cumințel, cu mânuțele pe masă, sentința, pentru ca să meargă în pușcările, în condiții, de fapt, inumane, lucru care este recunoscut de toată lumea. Recunoaștem și noi, locurile de recluziune nu corespund standardelor europene”, a replicat Eduard Harunjen.
Deputatul PLDM, Tudor Deliu, l-a întrebat pe procurorul general despre motivele pentru care dosarele de rezonanță, cum ar fi dosarele Șor, Filat sau Chirtoacă, sunt examinate cu ușile închise. Eduard Harunjen afirmă că procedura este una absolut legală și că a fost necesară pentru asigurarea unei justiții obiective, fără elemente de presiune asupra martorilor, fără interpretări și fără implicări inadecvate: „Sunt adeptul unei justiții corecte, fie și cu ușile închise”.
„Eu consider că atunci când vom ajunge, totuși, într-o zi când toate episoadele fraudei bancare vor fi examinate, vor fi hotărâri finale, atunci va dispărea și orice interes ca informația să aibă un caracter restricționat”, a punctat Harunjen.
Liberal-democratul Tudor Deliu a cerut opinia șefului PG și despre cazul ex-judecătoarei Domnica Manole, ajuns în atenția organismelor internaționale pentru protecția drepturilor omului.
„Nu vreau să las loc de interpretare. Vreau să vă spun un singur lucru: opinia procurorilor a fost formulată în momentul de expediere a cauzei în instanța de judecată. Urmează ca instanța de judecată să se expună, să ia în considerație toate argumentele noastre, să le pună față în față cu argumentele celelilalte părți. Oricare va fi această soluție, merită a fi considferată una legală”, a declarat șeful PG.
