Președinta interimară a CSJ și un judecător al Curții solicită să fie eliberați din funcție
Doi judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) solicită să fie eliberați din funcție. Președinta interimară a CSJ Tamara Chişca-Doneva și magistratul Ion Guzun, care au făcut parte din completul care a dispus reevaluarea candidaților care nu au trecut Comisia Pre-Vetting, au depus cereri de demisie la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Informația a fost confirmată pentru ZdG de către președintele interimar al CSM Sergiu Caraman, care a precizat că ceilalți judecători de la instanța supremă nu au depus cereri de demisie.
Cererile de demisie ale celor doi au venit la mai puțin de 20 de zile de la notificarea care le-a fost expediată de Comisia de Vetting privind inițierea evaluării integrității, ceea ce înseamnă că nu vor fi supuși procesului de evaluare.
„Termenul expiră pe 17 august pentru majoritatea judecătorilor de la CSJ. În contextul acestor cereri, CSM depune efort pentru a se întruni în ședință săptămâna viitoare, cel mai probabil vineri, 25 august”, a spus Sergiu Caraman.
Tamara Chișca-Doneva a indicat în cererea depusă la CSM, din 14 octombrie, că solicită demisia din funcția de judecător din 31 decembrie 2023, cu achitarea indemnizației unice de concediere, potrivit unui document publicat de TV8.
„Reieșind din faptul că buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului posturilor vacante, având în vedere prevederile art. 13 alin. (4), (5), (6) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30 martie 2023 și faptul că Legea nr. 65/2023 nu prevede termenul eliberării judecătorului din funcție, rog să fie acceptată cererea din data indicată.
Consider inoportun să particip la evaluare conform Legii nr. 65/2023, din motiv că mandatul meu de judecător expiră pe data de 14 iunie 2024, în baza art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995”, se arată în document.
De cealaltă parte, în cererea depusă de judecătorul Ion Guzun, din 10 august, nu este indicată data solicitată de încetare a mandatului de magistrat. Totuși, magistratul menționează că ar vrea să fie prezent la ședinta CSM în care va fi examinată cererea, dar în perioada 14 august-8 septembrie 2023 este în concediu de odihnă și va fi în afara țării.
Alți 20 de magistrați CSJ au demisionat în primăvara anului 2023.
Completul special al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a dispus pe 1 august reevaluarea a 18 candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a trei candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Din complet au făcut parte, pe rând, judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc.
ZdG a relatat anterior că vicepreședinta Curții Supreme de Justiție (CSJ), Tamara Chișca-Doneva, care a fost vizată anterior într-un dosar de îmbogățire ilicită, a fost desemnată în funcția de președintă interimară a instanței. Aceasta exercită funcția din data de 7 aprilie curent. Decizia a fost aprobată marți, 18 aprilie, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pe 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcția de președintă interimară a CSJ în legătură cu urmărirea penală în dosarul pentru îmbogățire ilicită în care a fost vizată.
În martie 2022, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la biroul, domiciliul și automobilul Tamarei Chișca-Doneva, fiind vizată în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite. În rezultatul acțiunilor de urmărire penală desfășurate, în privința magistratei nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere. Ulterior, judecătoarea a fost recunoscută în calitate de bănuită în cauza penală pornită pentru îmbogățire ilicită.
Aceasta a fost suspectată de procurori că în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecătoare, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute.
În octombrie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost scoasă de sub urmărire penală în dosarul pentru îmbogățire ilicită, însă urmărirea continua, fiind dispuse acțiuni procesuale ce nu au fost finalizate până pe 22 septembrie 2022, anunța Procuratura Anticorupție (PA). În cazul în care vor fi dobândite probe noi ce nu au fost cunoscute la momentul scoaterii de sub urmărire penală, reprezentanții Procuraturii anunțau că vor întreprinde acțiunile ce se impun de lege. Potrivit PA, statutul de bănuit poate fi atribuit unei persoane pentru un termen maxim de 6 luni.
Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la CSJ din 2003, anterior activând la CA Chișinău, Judecătoria Râșcani, Chișinău și Judecătoria Hâncești. Ea a făcut parte din completul de judecători care a dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.
În februarie 2020, prin hotărârea emisă de CtEDO, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora. În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, suma ajunge la 2.120.000 de euro.
ZdG a scris în 2014 că judecătoarea Tamara Chișca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, locuiau într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată de experți imobiliari la aproximativ 7 milioane de lei.
Ion Guzun a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie la 14 februarie 2014, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
Ion Guzun a fost numit în funcția de judecător în anul 1993, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. După zece ani de activitate, magistratul a renunțat la mantie și a îmbracat roba de avocat pentru opt ani. În anul 2012, Ion Guzun a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ.
Judecătorul Ion Guzun a făcut și el parte, alături de magistrata Liliana Catană, din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție.
În 2014, și magistratul Ion Guzun, care tot împreună cu magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat pe interlopul Ion Druţă, așa numitul şi Vanea Pisateli, a fost sancţionat cu avertisment, printr-o Hotărâre a CSM.
Maria Guzun, soţia acestuia, este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău de peste un deceniu. În 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistraţi, a fost numit judecător la Judecătoria Chişinău, deşi cel puţin 10 candidaţi au avut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a avansat proporţional cu ascensiunea în carieră a acesteia.
ZdG a scris anterior că soţii Guzun locuiesc într-o casă de lux amplasată în Dumbrava, o localitate de la marginea Chişinăului. Terenul cu o suprafaţă de 11 ari, pe care este construit imobilul, a fost cumpărat de familia Guzun în 2012, an în care a fost obţinută şi autorizaţia de construcţie a casei. Deşi imobilul este finalizat, iar în el locuieşte familia Guzun, în declaraţiile de avere depuse de cei doi magistraţi se precizează că acesta este nefinisat. Magistratul mai deține, de asemenea, 5 terenuri şi un bun imobil cu suprafața de 140 m.p.
