„Platon avea oficiu în bancă și era văzut acolo destul de des”. Fost vicedirector al Moldindconbank, audiat în dosarul „Frauda bancară”

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon avea în perioada anilor 2009-2011  oficiu în sediul Moldindconbank, unde putea fi văzut destul de des, asta deși nu avea nicio funcție în cadrul băncii comerciale. Mărturiile au fost făcute în cadrul ședinței de judecată în dosarul „Frauda bancară” de către Alexandru Sveriniuc, vicedirector al Moldindconbank, vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii în perioada devalizării sistemului bancar moldovenesc. 

Sveriniuc a mai spus că sora lui Platon a participat la ședința Moldindconbank în care a fost aprobată acordarea unui credit interbancar în sumă de 10 milioane de dolari Băncii de Economii (BEM). Banii au fost întorși ulterior din garanțiile de stat care au acoperit furtul miliardului.

„Platon avea oficiu în bancă”

Luni, 15 aprilie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a continuat audierea celui de-al doilea martor al acuzării în dosarul „Frauda bancară”. În dosar sunt inculpați Dorin Drăguțanu, ex-guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei; Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, foști viceguvernatori ai instituției; Ion Ropot și Viorel Bîrcă, fostul administrator special al Băncii de Economii și fostul președinte interimar al acesteia; Dumitru Țugulschi, fostul președinte al Unibank; Natalia Rahuba, fosta președintă interimară a Băncii Sociale și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat.

În cadrul audierilor, Alexandru Sveriniuc, fost vicedirector al Moldindconbank, vicepreşedinte al Comitetului de Conducere, a declarat că în sediul băncii, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon avea un oficiu, asta deși nu deținea vreo funcție. El a spus însă că nu știe cu ce se ocupa Platon în sediul băncii comerciale. 

„Platon (Veaceslav, n.r.) avea oficiu în bancă. Nu-mi amintesc precis, dar cred că asta era în 2010-2011 sau 2009-2010. Cred că în acea perioadă. El nu avea nicio funcție în bancă, dar  în acea perioadă era mai des în bancă. Din informațiile pe care le cunosc, era un grup de acționari împreună cu el”, a spus Alexandru Sveriniuc.

Platon şi Moldindconbank

Din 1994 şi până în 2004, Veaceslav Platon a fost vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al Moldindconbank. În prezent, Platon nu mai deţine nicio funcţie şi, oficial, nicio acţiune la Moldindconbank. El a fost acţionar la această bancă până în anul 2013, când mai deţinea 0,31%.O confirmă rapoartele anuale ale băncii publicate în ziarul Capital-Market.

Într-un interviu pentru Adevărul, din anul 2012, Platon susţinea că ar deţine 2%, iar în martie 2014, într-un interviu pentru kommersant.md, a afirmat că şi-ar fi vândut toate acțiunile încă în perioada comunistă, de teama că o să fie expropriat.

Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon, a fost top manager în cadrul Moldindconbank. În martie 2021, ea a fost condamnată la 10 ani de închisoare în Rusia, fiind găsită vinovată de complicitate în spălarea a 126 de miliarde de ruble rusești (un miliard de dolari) în cadrul schemei „Laundromat”.

BEM a împrumutat de la Moldindconbank 10 milioane de dolari

În cadrul ședinței de judecată de luni, 15 aprilie, martorul Alexandru Sveriniuc a povestit cum Banca de Economii (BEM) a luat de la Moldindconbank un împrumut interbancar în sumă de 10 milioane de dolari, bani pe care ulterior statul i-a restituit prin acordarea garanțiilor de stat. Sveriniuc a spus că nu își amintește la ce dată BEM a depus cerere de acordare a creditului, dar a spus că acesta a fost un credit de scurtă durată. 

Avocatul Ion Vîzdoagă a precizat că, de fapt, nici în decizia de acordare a creditului interbancar nu este indicată data la care a fost depusă solicitarea din partea BEM.

De fapt, conform rechizitoriului în posesia căruia ZdG a intrat anterior, la 6 noiembrie 2014, Viorel Bîrcă, președintele interimar al BEM, care ar fi acționat la indicația lui Ilan Șor, a luat două împrumuturi interbancare în sumă de 8 și 10 milioane de euro de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank. Aproape 14 milioane de dolari SUA din acești bani ar fi fost utilizați pentru achiziția de către compania „Insidown LTD” a acțiunilor de la Victoriabank, după mai multe tranzacții fără acoperire financiară între firmele controlate de Șor. 

Suma solicitată de BEM a fost dublă 

Deși Alexandru Sveriniuc a pomenit în cadrul ședinței despre suma de 10 milioane de dolari, avocatul Vîzdoagă a precizat că, de fapt, conform cererii BEM, au fost solicitate nu 10 milioane de dolari, ci 21,8 milioane de dolari.

Conform martorului, la cererea de solicitare a creditului BEM a depus gaj un pachet de acțiuni, proprietarul căruia a fost schimbat în timpul gajării.

„A avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare a acestor acțiuni. A apărut compania „Insidown”. Acele 5-6 companii care au depus gaj au vândut unei companii acțiunile respective, dar cu menținerea gajului în valoare băncii”, a spus Sveriniuc.

Sora lui Platon a participat la ședința în care a fost aprobată acordarea creditului 

Martorul acuzării a mai spus că împrumutul interbancar a fost acordat în baza unui acord semnat de Viorel Bîrcă – din partea BEM și Victor Domenti – din partea Moldindconbank.

Întrebat în cadrul audierilor dacă sora lui Veaceslav Platon, Elena Platon, a participat la ședința Moldindconbank în care a fost aprobată acordarea creditului interbancar în sumă de 10 milioane de lei către BEM, Sveriniuc a spus că nu își amintește. Totuși, în timpul audierilor la etapa urmăririi penale el a spus că Elena Platon a participat la acea ședință. 

„Dacă așa este scris în procesul-verbal, înseamnă că a participat”, a spus el după ce avocatul Vîzdoagă a amintit despre cele spuse în timpul audierilor. 

Creditul a fost restituit într-o seară de vineri

Martorul acuzării a mai spus că cele 10 milioane de dolari au fost restituite de BEM către Moldindconbank la 28 noiembrie 2014, ora 17:49, după ce Moldindconbank a depus o cerere de restituire a creditului înainte de termen, deși conform normelor stipulate, creditul urma să fie restituit în termen de 90 de zile. 

„Oficial, orele de lucru sunt până la 17:30, dar nu e niciun secret că se muncește după program. Niciodată la 17:30 lucrul nu se termină. Chiar și vineri”, a spus el. 

Alexandru Sveriniuc a mai spus că Moldindconbank „probabil a solicitat restituirea creditului,  pentru că deja era clar că a fost introdusă administrație oficială la BEM și era clar că trebuie de introdus anumite măsuri.” 

„Era o situație de forță majoră”, a adăugat el. 

De fapt, la 27 noiembrie 2014, Consiliul de administrație al BNM a decis instituirea administrării speciale la BEM, în pofida faptului că angajații BNM aveau pregătite proiectele hotărârilor și notelor privind instituirea administrării speciale încă din 7 noiembrie 2014. 

Acesta a mai spus că în acea perioadă nu știa din ce surse Banca de Economii a rambursat împrumutul. „Atunci nu știam. Acum știu – din garanția de stat”, a spus Alexandru Sveriniuc.

Un dosar cu doi învinuiți a ajuns să aibă opt

Cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă, Viorel Bîrcă și Ion Ropot, este prima din dosarul numit generic „Frauda bancară” care a ajuns pe masa magistraților la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La mijlocul lunii aprilie 2021, pe această cauză a fost organizată prima ședință de judecată, bancherilor fiindu-le incriminate escrocheria și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Bîrcă și Ropot, potrivit procurorilor, au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”, facilitând astfel furtul miliardului. 

La scurt timp, în mai 2021, la cererea procurorilor, la dosar a fost alipită o altă cauză penală în care erau vizați, pe lângă Viorel Bîrcă și Ion Ropot, fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba. Și în această cauză penală, cei vizați sunt învinuiți de escrocherie.

La solicitarea acuzatorilor de stat, aproape doi ani mai târziu, la 16 martie 2023, la această  cauză a fost conexată și cea în care erau vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți în același dosar, „Frauda bancară”, pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Cauza penală în privința foștilor șefi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a  fost expediată în instanță separat, la 22 septembrie 2022, cei doi fiind acuzați de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari.

În vara anului 2023, și cauza penală în privința ex-viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată la cauza în care sunt vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă. Inițiativa, și de această dată, a aparținut procurorilor.

La începutul anului 2024, la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă a fost alipită și cauza în care este vizat Plahotniuc. De această dată însă, la inițiativa avocatului inculpatului, care a fost criticată de către procurori. Totodată, în ședința din 22 ianuarie a fost discutată atragerea în proces în calitate de părți civilmente responsabile a BNM, Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank.