„Plan foarte bun. Probleme la etapa comunicării. Precedent la limita constituționalității. Impactul scontat a fost minimizat”. Opiniile experților despre acțiunile Guvernului Gavrilița în primele 100 de zile în domeniul Justiției

Joi, 11 noiembrie, prim-ministra R. Moldova, Natalia Gavrilița, a prezentat raportul de activitate a Guvernului în primele 100 de zile.

Natalia Gavrilița a enumerat acțiunile întreprinse de Cabinetul de miniștri în domeniul Justiției, trecând pe listă modificările operate la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), la Legea cu privire la Procuratură, dar și cea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Raportul prezentat de prim-ministra Gavrilița se întinde pe 35 de pagini. Documentul descrie acțiunile Guvernului în privința a 34 de domenii și direcții.

Guvernul anunță că pe domeniul „Lupta cu corupția și reforma justiției” a realizat următoarele acțiuni:

• Am anulat secretul offshore pentru a asigura o transparență maximă în activitatea companiilor din R. Moldova
• Modificarea componenței structurale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
• Modificări la Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSJ)
• Am modificat Legea cu privire la Procuratură în partea privind modul de organizare a Adunării Generale a Procurorilor şi alegerii membrilor în componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
• Am instituit un mecanism de evaluare a performantelor și răspundere disciplinară a Procurorului General
• Ministerul Justiţiei a anunțat inițierea procesului de elaborare a Conceptului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor
• Modificări la Legea cu privire la ANI
• Eliminarea blocajelor instituţionale în activitatea Unității de implementare a Proiectului de construcție a unui nou penitenciar în Chişinău
• Am stopat procesul de achiziție a blanchetelor de pașapoarte în valoare de 500 de milioane de lei
• Am revizuit mecanismul de eliberare a autorizațiilor de transporturi rutiere
• Ministerul Afacerilor Interne a stopat achiziții dubioase în derulare, din anii 2020 –2021, în valoare totală de peste 25 mln lei

ZdG a discutat cu patru experți despre promisiunile pe domeniul Justiției și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă opiniile lor în acest sens

Directoarea de program „Anticorupție și Integritate” din cadrul Expert-Grup, Tatiana Savva, a calificat planul guvernării pe domeniul justiției drept unul „foarte bun” și a menționat că Guvernul „are probleme la etapa comunicării”. În context, Tatiana Savva menționează că Executivul „s-a grăbit atunci când a spus că va aduce oameni integri în fruntea instituțiilor”.

„Planul pe justiție și anticorupție pe care-l are guvernarea este unul foarte bun, dar care ar putea să fie îmbunătățit. În planul de acolo sunt acțiuni care pe termen scurt și acțiuni pe termen lung – un an, doi ani, care ar trebui să fie validate dacă vor fi asigurate alte trei componente – buna guvernare, salarizarea adecvată în sistemul bugetar și atragerea unor resurse umane de calitate în acest sistem. Intenții de bună guvernare în aceste 100 de zile au fost și sunt, dar au fost întreprinși și pași în asigurarea integrității sistemului. Au fost acțiuni micuțe generatoare de schimbări. Avem legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), avem o serie de proiecte mici și o parte de acorduri care au fost făcute ce ține de respectarea drepturilor omului, de prevenirea torturii, prevenirea abuzurilor în sistemul judecătoresc și penitenciar. Au fost mișcări mici. În același timp, s-a încercat schimbarea modului în care funcționează CSM. Sunt o serie de intenții pentru că atunci când discutăm despre bună guvernare și integritate noi trebuie să avem instituții bune și oameni integri. Sistemul de salarizare nu prea permite de a atrage acești oameni integri decât în condiții practic de voluntariat. Eu îmi pun întrebarea despre sustenabilitatea acestor măsuri. Probabil un an cineva își permite să facă voluntariat. Pe de altă parte îmi pun întrebarea ce ar fi putut ei să facă mai mult în condițiile de autoritate bugetară și în condițiile unei crize energetice. Ce ar fi putut ei să facă mai bine și nu au făcut-o și asta este o problemă mare  este vorba de comunicare. Este vorba despre crearea unei punct de control pe care probabil ar trebui să-l aibă ministrul Justiției, dar nu e neapărat să îl aibă ministrul Justiției pentru că problema este mai complicată. Nu contează care sunt progresele să fie comunicate mai bine. Comunicarea este o problemă. Ei au atras specialiști, dar asta nu este suficient. Probabil resursele au fost redistribuite pentru a rezolva problemele de criză pentru că acest Guvern a avut din start două crize majore în 100 de zile, pe departe de a-i apăra, eu cred că amalgamul acesta de factori – lipsa de comunicare și capacitatea instituțională – le va face această sarcină una complicată. Acum e prea devreme să discutăm acest lucru, dar nu este prea devreme să  punem întrebări și la aceste întrebări este imperativ ca Guvernul să răspundă. (…) Este nevoie ca în această perioadă toți cei responsabili să-și facă o agendă, un plan, cum fiecare va contribui la diminuarea corupției și la o mai bună guvernare. (…) Guvernul are probleme la etapa comunicării și noi căutăm soluții pentru a le rezolva. Discursul ăsta va funcționa încă probabil trei luni, dar de la 1 ianuarie nu mai există nici o scuză ca acest lucru să nu se întâmple. În același timp atrag atenția asupra câtorva lucruri – Guvernul s-a grăbit când a spus că vor aduce oameni integri în fruntea instituțiilor pe simplu motiv că pentru a disponibiliza un om dacă nu este o funcție politică nu poți să-i dai afară cum ai vrea, trebuie să faci o evaluare a sistemului. Ce ține de procuratură, eu cred că la această etapă există un gol informațional care permite specularea măsurilor care au loc în sistem. Este nevoie să fie revizuit cum aceste instituții sunt gestionate, modul în care aceste instituții își îndeplinesc obiectivele de performanță și cum ei comunică”, a declarat Tatiana Savva, directoare program „Anticorupție și Integritate” din cadrul Expert-Grup.

Avocata Cristina Țărnă menționează că, deși printre prioritățile imediate ale Guvernului Gavrilița a fost lupta împotriva marii corupții, în primele 100 de zile „a fost lupta cu cei care ar trebui să lupte cu marea corupție – organele procuraturii”. Avocata subliniază că prioritatea anunțată de guvernare privind înăsprirea sancțiunilor pentru acte de corupție nu a fost deocamdată îndeplinită.

„Programul de guvernare „Moldova vremurilor bune” a promis o curățare profundă a instituțiilor statului și numirea în funcții cheie a unor profesioniști integri. După care s-a anunțat anularea concursurilor, considerate importante în promovarea climatului de integritate. Au urmat revocări și numiri controversate la CA Chișinău și CSJ. Ultimele numiri de la CSJ, contrare interdicției de promovare a membrilor CSM la instanțele superioare, a magistraților vizați în actele ANI, au iscat adevărate scandaluri mediatice. Reacțiile, puterile de apărare ale guvernării (care speră la evaluarea de peste câțiva ani a judecătorilor CSJ) la fel nu confirmă preocupările pentru integritate. De ce să fie  promovați judecători șantajabil la CSJ, dacă nu este vorba de docilitate guvernării? Printre prioritățile imediate a fost lupta împotriva marii corupții. În primele 100 de zile am urmărit mai degrabă lupta cu cei care ar trebui să lupte cu marea corupție – organele procuraturii. Deși masiv criticată, consider abordarea dată argumentată. Rămâne de văzut dacă lupta va merge mai departe de PG și va livra rezultate pe dosarele de rezonanță. S-a mai promis și s-a făcut modificarea legislației despre mandatul ANI. Nu sunt sigură că toate ideile au fost bune, căci procesul decizional a fost mai puțin transparent. Au fost introduse modificări de inspirație neclară, precum transmiterea competenței de control al legalității actelor ANI către CA Chișinău și interdicția CSJ de a restitui aceste cauze la rejudecare. Cum va administra probe o instanță de casație, care nu poate trimite cauzele la rejudecare? Soarta dosarelor pendinte e incertă. Ținând cont de circumstanțe se poate specula instituirea unui control politic asupra contenciosului administrativ desfășurat în privința actelor ANI ce vizează exponenții guvernării (având în vedere schimbările de la CA Chișinău și CSJ). Prioritatea anunțată de înăsprire a sancțiunilor pentru corupție nu a fost îndeplinită. Pentru unele contravenții a fost exclusă sancțiunea privării de dreptul de a exercita o anumită activitate. În ceea ce ține de asigurarea accesului la informațiile de interes public – procesul legislativ și promovarea în funcții publice au fost deseori afectate de transparență redusă, iar încheierea contractului de achiziție a gazelor a fost declarat confidențial. Pe segmentul evaluării extraordinare a magistraților s-a anunțat o pauză de cel puțin un an – lucru evident, în condițiile în care procesul se anunță a fi îndelungat și anevoios, urmând să fie obținute mai multe expertize internaționale, desfășurate consultări publice. Despre alte reforme anunțate – la PA, CNA, CSP, CSM, ANI, crearea instanțelor anticorupție se cunosc prea puține detalii. Trezește îngrijorări lipsa preocupărilor pentru mecanismele de recuperare a activelor și pentru documente strategice în domeniul anticorupție și integritate. Astfel, chiar dacă au fost realizări, impactul scontat a fost minimizat, spre regret, prin transparență redusă și participare publică insuficientă”, a declarat Cristina Țărnă, avocată.

Directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Nadejda Hriptievschi, menționează că adoptarea modificărilor la Constituție ce țin de domeniul judiciar – este cel mai important lucru pe care l-a făcut noua guvernare.

„Cred ca cel mai important lucru pe care l-a făcut noua guvernare în domeniul justiție și anticorupție este adoptarea modificărilor la Constituție ce țin de judiciar. Sunt modificări importante, pe agenda publica cel puțin din 2015, eșuate de doua ori de componentele anterioare ale Parlamentului. Modificările acestea au potențial sa contribuie la consolidarea independenței judecătorilor individuali și a sistemului de justiție, desigur dacă judecătorii în primul rând vor utiliza aceste modificări. E vorba în special de anularea termenului inițial de numire a judecătorilor pe 5 ani și de numirea judecătorilor la CSJ de Președinte și nu de Parlament. Ambele modificări exclud pârghii importante de influență ierarhică și politică asupra judecătorilor. S-a modificat și componenta CSM, excluzând membrii de drept, inclusiv Ministrul Justiției și Procurorul General, care iarăși exclude o potențială pârghie de influență executiva. Adoptarea acestor modificări chiar la început de mandat e un semnal puternic de voință politică de consolidare a independenței justiției. Semnalul acesta însă necesită a fi menținut și mai departe. Cu privire la integritate, au fost adoptate importante modificări la legislația cu privire la ANI și declararea averii și intereselor personale, la fel cu potențial de îmbunătățiri sistemice în acest domeniu.  Ceea ce ar fi putut și încă nu a făcut guvernarea în aceste 100 de zile: modificările importante la Legea CSM, procuratura si CNA ar fi putut fi adoptate cu respectarea cerințelor ce ține de transparența decizională. Parlamentul ar fi trebuit deja să numească noi membri în CSM (profesori de drept), pentru a preveni blocaje în CSM din cauza lipsei cvorumului. Ministrul Justiției ca membru CSM ar fi trebuit să facă mai multe eforturi sau să comunice despre asta public mai bine de ce doamna Puica până acum nu a fost propusă repetat de către CSM pentru numirea la CSJ de către Parlament. Ministerul Justiției ar trebui să comunice mai bine cu judecătorii și să colaboreze pentru a îmbunătăți cadrul legal care împiedică activitatea judecătorilor onești (termene nerezonabile, proceduri anevoioase, volum de lucru dezechilibrat). În mod normal CSM-ul ar trebui să preia leadership-ul, dar în lipsa acestuia, colaborări directe pot fi mult mai productive”, a declarat Nadejda Hriptievschi, fondatoarea și directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, susține că evenimentele care au avut loc la Procuratura Generală și care s-au soldat cu reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo au general un precedent prin care orice majoritate va controla Procuratura.

„Majoritatea politică și în consecință, Guvernul actual au venit pe piedestal pe un val puternic de așteptări ale cetățenilor care le-au încredințat votul. În campania electorală partidul care acum guvernează a promis cetățenilor „curățarea sistemului de hoți și corupți și readucerea instituțiilor statului în slujba omului”. Guvernanții au încercat să transpună această promisiune ambițioasă în Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021, cu privire la aprobarea Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Acest plan conține și 19 acțiuni dedicate Justiției și Anticorupției. Doar câteva acțiuni din planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 au fost scadente în octombrie, prin urmare o să mă refer mai mult la 2 acțiuni care nu au fost realizate pe platformă guvernamentală. Prima acțiune este apreciată de mine ca pozitivă, a 2-a acțiune, ca un precedent periculos. Modificări constituționale importante. Excluderea termenului de 5 ani. La 23 septembrie 2021, Parlamentul a adoptat în lectură a doua proiectul de lege care includea un set de modificări constituționale cu privire la sistemul judiciar. Aceste modificări au drept scop consolidarea independenței sistemului judecătoresc. Proiectul a fost susținut de majoritatea parlamentară și opoziție. Cea mai importantă reformă ține de eliminarea termenului inițial de numire a judecătorilor pentru 5 ani, respectiv toți judecătorii vor fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă. Au fost modificate prevederi ce țin de imunitatea judecătorilor dar și de componența CSM. Constituția, la moment, prevede că CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari aleși pentru o perioadă de 4 ani și 3 membri de drept. Termenul „profesori titulari” se modifică cu termenul „persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate, cu experiență în domeniul dreptului, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic”. Sunt excluși membrii de drept: Ministrul Justiției, Procurorul General și președintele Curții Supreme de Justiție. CSM va fi constituit din 12 membri, respectiv, 6 membri din rândul judecătorilor, aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri din rândul non-judecătorilor, aleși de Parlament. Este o reformă importantă, așteptată de mulți ani. Termenul de numire a judecătorilor pentru 5 ani era utilizat anterior de ”păpușari” care controlau anumite procese în justiție ca un instrument de presiune față de judecătorii tineri. Ne amintim de dosare cu tentă politică și nu numai, care erau distribuite pentru a fi examinate judecătorilor care aveau mai puțin de 5 ani de experiență și care erau șantajați prin acest termen de 5 ani. Mesajul transmis tinerilor judecători era simplu: ori pronunța soluția care ”trebuie” ori nu uita că ești numit doar pentru 5 ani de zile.  Între timp, CtEDO a reușit să se pronunțe pe un dosar în care bănuiesc că acest termen de 5 ani a reprezentat o presiune pe judecătorii din prima instanță. Este cazul hotărârii CtEDO în cauza grupului Petrenco care a fost pronunțată în această toamnă. Această modificare constituțională dar și altele care țin inclusiv de componența CSM ar trebui să facă judecătorii mai curajoși și mai dornici de luptă (inclusiv internă) în interesul justiției. Ce o să se întâmple cu adevărat? Cred că o să aflăm în scurt timp, mai ales după Adunarea Generală a Judecătorilor.  Procurorul General în exercițiu a fost suspendat și urmărit penal – La 30 septembrie, un deputat din partea Partidului Acţiune și Solidaritate (PAS) care este și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare și ordine publică, a depus un denunţ la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) privind acţiunile pretins ilegale ale Procurorului General Alexandr Stoianoglo. În cadrul unei ședinţe extraordinare care a avut loc la 5 octombrie 2021, CSP a desemnat un procuror în Procuratura Anticorupţie, care urma să examineze în cadrul unui proces penal acţiunile invocate împotriva lui Alexandr Stoianoglo în denunțului deputatului din majoritatea parlamentară.  Până să se întâmple asta, majoritatea Parlamentară a modificat în regim rapid legislația, care ține în special de componența CSP, inclusiv au fost desemnați noi membri CSP. Tot la 5 octombrie, la câteva ore după pronunţarea hotărârii CSP, procurorul desemnat pentru a investiga denunțul deputatului din majoritatea parlamentară a informat CSP despre pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General. Peste cîteva ore, Procurorul General este reținut. Pornirea urmăririi penale și reţinerea lui Stoianoglo a generat reacţii în societate. Aceste reacții au ținut de rapiditatea cu care s-au luat deciziile, lipsă de claritate privind motivele care au stat la baza urmăririi penale. Avocații lui Alexandr Stoianolgo dar și el însuși au declarat că probele administrate la aplicarea măsurii preventive de arest constau doar din extrase din mass-media.  În noiembrie deja, procurorul general se află în arest la domiciliu. La conducerea Procuraturii Generale au revenit persoane vechi, care încă nu e clar cum doresc să livreze rezultate pe dosare de rezonanță aflate în gestiunea Procuraturii. Și am mari dubii că o să le livreze. Cel mai important dintre ele ar fi investigarea furtului miliardului. Dar nu asta e grav, după mine. Cel mai grav e precedentul. A fost generat un precedent la limita constituționalității, prin care orice majoritate va controla Procuratura. Nu cred că este tocmai durabil. În ”reformarea justiției” astfel de precedente sunt foarte dăunătoare și periculoase pentru statul de drept și drepturile omului, chiar dacă buna credință ar fi în spate”, a declarat Vadim Vieru, avocat Promo-LEX.

Pe 6 august 2021, Guvernul Gavrilița a primit votul de încredere din partea Parlamentului. 61 de deputați au votat pentru. Partidul ȘOR și BCS nu au votat. Natalia Gavrilița a fost desemnată de către președinta R. Moldova, Maia Sandu, în calitate de candidată la funcția de prim-ministră. Detalii aici