PG s-a autosesizat pentru a „stabili dacă acțiunile judecătorilor”, implicați în procesul prin care o companie de construcții din România a fost prejudiciată, „pot întruni semnele unor infracțiuni”, după o hotărâre CEDO
Procuratura Generală (PG) anunță luni, 17 octombrie, că s-a autosesizat în legătură cu hotărârea pronunțată la 11 octombrie de Curtea Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pe cauza Theo Construct SRL c. R. Moldova.
„Prin hotărârea sus-menționată, a fost constatată încălcarea articolului 1, Protocolul nr. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale (încălcarea dreptului la proprietate). În urma celor menționate, astăzi, 17.10.2022, Procuratura Generală s-a autosesizat, în vederea stabilirii dacă acțiunile judecătorilor sau altor factori de decizie vizați, pot întruni semnele componențelor unor infracțiuni”, se arată în comunicatul emis de PG.
Prin hotărârea cu privire la fondul cauzei Theo National Construct SRL v. Republica Moldova, Curtea a conchis că procedurile în cadrul cărora au fost adoptate deciziile care au vizat compania reclamantă cu sediul în România, a cărei activitate de bază se referă la construcția și reparația drumurilor, s-au desfășurat într-un mod arbitrar și vădit nerezonabil, potrivit unui rezumat al Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al R. Moldova.
Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova și avocat, care a reprezentant compania a afirmat că Curtea a „pronunțat una din cele mai dure hotărâri pe care le-a citit vreodată”.
„Compania românească a transmis companiei moldovenești echipament pentru construcția drumurilor de peste un milion de euro. Ulterior, compania moldoveneasca a obținut un contract pentru construcția de drumuri de peste 20 de milioane de euro. Echipamentul transmis de compania româneasca a fost pus în gaj la o bancă pentru a obține lichidități pentru construcția de drumuri. De asemenea, fondatorul companiei românești a garantat creditele luate de compania moldovenească punând în gaj casa sa, evaluata la 400 de mii de euro (…). Cu alte cuvinte, compania românească a rămas fără echipament, fără cota în companie și fără vreo compensație, iar fondatorul companiei românești – fără casă. In aceasta cauză statul va plăti (este cert ca compensația nu poate fi mai mica de valoarea echipamentului) milioane de euro”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a avocatului.
Vladislav Gribincea susține că „hotărârea arbitrară a fost pronunțată de președintele Colegiului civil si de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, cel care și-ar fi distribuit el însuși dosarul”.
Potrivit unei declarații făcute de directorul general al „Theo National Construct” SRL, Toader Golovatiuc, în 2011, judecătorul Curții de Apel care a pronunțat decizia este Gheorghe Crețu, singura persoană condamnată în 2015 în dosarul vânătorii din Pădurea Domnească.
„A doua zi după pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău, am contactat grefiera dlui Creţu pentru a ne prezenta un exemplar de pe hotărârea motivată sau măcar de pe dispozitiv. Ni s-a comunicat că dispozitivul nu este gata iar hotărârea motivată va fi în termen legal.
Doar după ce am depus un demers în scris în cancelaria Curții de Apel, la data de 09.02.2011 am primit o copie simplă de pe dispozitiv. Pe dispozitiv era semnătura reprezentantului “Şel şi C” SRL precum că a primit un exemplar chiar în ziua emiterii hotărârii.
Apare întrebarea, care a fost interesul reținerii eliberării dispozitivului şi dacă judecătorul Gheorghe Creţu, în vederea neadmiterii prejudicierii intereselor “Şel şi C” SRL a dispus executarea imediată – de ce nu este tot atât de operativ atunci când este vorba de drepturile SC „Theo National Construct” SRL?”, a declarat în 2011, pentru IPN, directorul general al „Theo National Construct” SRL, Toader Golovatiuc.
Potrivit reprezentanței R. Moldova la CEDO, în anul 2007, compania reclamantă a convenit cu omul de afaceri moldovean și președintele Partidului Social Democrat din Moldova (PSD) Victor Șelin (Ș) să investească în domeniul construcțiilor de drumuri pe piața din R. Moldova. În consecință, ea a fost admisă în calitate de asociat în cadrul societății cu răspundere limitată Quadro-Desing Plus (Q), redenumită mai târziu în „Ecodrum Construct” SRL, contribuind cu o cotă de participare de 50% la capitalul social.Publicitate
„Cauza se referă la preluarea ostilă a companiei reclamante în anul 2011 de către unul dintre asociați care era controlat de către Ș., precum și la pretinsa lipsire ilegală a companiei reclamante de bunurile sale cu implicarea instanțelor de judecată și a organelor de aplicare a legii în cadrul unui „atac raider”, se arată în rezumatul hotărârii care a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental.
În fața Curții, Theo National Construct s-a plâns de faptul că a fost victima unui „atac raider” și că, prin modul în care fusese exclusă din lista de asociați ai societății Q., ea a fost, de fapt, privată de bunurile sale, contrar Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În ceea ce privește plângerea companiei reclamate privind excluderea sa abuzivă din lista asociaților companiei Q., Curtea a considerat că aceasta a constituit o măsură extralegală, contrară prevederilor articolului 47 din Legea privind societățile cu răspundere limitată, în vigoare la momentul evenimentelor.
„De asemenea, Curtea a observat că cererea asociatului companiei Q. privind excluderea societății reclamante din lista de asociați nu a fost niciodată adusă la cunoștința companiei reclamante. În orice caz, dosarul național nu conține nicio dovadă că reclamantei i se comunicase vreodată o copie a acestei cereri.
Deși procesul-verbal al ședinței de judecată din 22 decembrie 2010 indica faptul că această cerere fusese formulată pentru prima oară la acea dată și că reclamantei i se ceruse să prezinte o referință la ea până la următoarea ședință de judecată, autenticitatea și fiabilitatea acestui proces-verbal a reprezentat un motiv de îngrijorare serioasă pentru Curte. În acest sens, Curtea a remarcat faptul că respectivul proces-verbal nu doar se referea la un număr de dosar care încă nu era disponibil la 22 decembrie 2010, dar se pare că acea ședință de judecată fusese amânată printr-o încheiere adoptată de către același judecător cu o zi mai devreme”, se mai arată în rezumatul hotărârii.
În aceeași ordine de idei, Curtea a relevat că procesul-verbal al ședinței din 20 ianuarie 2011 prezintă, de asemenea, semne de falsificare. La fel, Curtea a remarcat datele diferite ale pronunțării hotărârii din 2 februarie 2011, rapiditatea extremă a executării acestei hotărâri și implicarea unei persoane apropiate lui Șelin în acest proces.
De asemenea, Curtea a notat că, deși compania reclamantă a invocat toate inadvertențele și omisiunile respective în recursul său, Curtea Supremă de Justiție nu a răspuns în niciun fel la acuzațiile foarte grave cu privire la abuzurile comise la etapa procedurii în fața Curții de Apel Chișinău și nici nu le-a menționat în decizia sa din 20 mai 2011.
În consecință, Curtea a conchis că procedurile în cadrul cărora au fost adoptate aceste decizii s-au desfășurat într-un mod arbitrar și vădit nerezonabil.
Prin urmare, Curtea a considerat că, în prezenta cauză, statul nu și-a îndeplinit obligațiile sale pozitive care îi revin în baza Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, hotărând că a avut loc o încălcare a dreptului companiei reclamante la respectarea bunurilor sale.
În același timp, Curtea a rezervat pentru o procedură separată chestiunea privind acordarea satisfacției echitabile în conformitate cu Articolul 41 din Convenție.
Victor Şelin: Anti-european în politică, pro-european în business
Ziarul de Gardă a scris în anul 2014 despre Victor Şelin, atunci în fruntea Blocului Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” şi singurul sponsor oficial al acelei formaţiuni politice. Acesta îndemna cetăţenii R. Moldova să voteze împotriva partidelor pro-europene şi să aleagă, la 30 noiembrie 2014, Rusia, deşi, mega-afacerile pe care le patrona şi care-i aduceau bani mulţi, inclusiv pentru campania electorală, se dezvoltau pe spatele unor renumite branduri europene sau americane.
